Otrăvirea lui Alexei Navalny, principalul adversar politic al lui Vladimir Putin, a determinat Uniunea Europeană să se gândească la noi sancțiuni care ar urma să fie aplicate Rusiei.
În data de 17 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut Uniunii Europene să crească presiunea sancțiunilor asupra autorităților ruse și să reconsidere în mod semnificativ relațiile cu statul condus de către Vladimir Putin.
Mai mult, Parlamentul European a transmis guvernelor statelor membre „să acorde o atenție prioritară și implementării, în viitorul apropiat, a mecanismului de sancțiuni în domeniul drepturilor omului asemănător legii Magnitsky, ce prevede persoane fizice și ar putea presupune sancțiuni sectoriale”.
Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României a declarat la Bruxelles, unde a participal al reuniunea mini;trilor de Externe ai UE că „ar trebui să luăm în calcul posibilitatea unor eventuale sancțiuni, dacă va fi nevoie, în legătură cu cazul otrăvirii lui Navalny.
Pentru ca sancțiunile să fie aplicate, va fi nevoie de un vot unanim la nivelul UE.
În 2015, Uniunea Europeană a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei, adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și la destabilizarea Ucrainei. Printre aceste măsuri se numără: măsuri diplomatice, măsuri restrictive individuale, restricții privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopol, sancțiuni economice și restricții privinc cooperarea economică.
În august, Alexei Navalny, cea mai proeminentă figură a opoziției din Rusia, a ajuns la spitalinconștient.
Promotorul luptei anticorupție a început să acuze stări de rău în timpul unui zbor, astfel că avionul a fost nevoit să aterizeze de urgență la Omsk, Rusia, a declarat Kira Yarmysh, pe Twitter. Ea a precizat că se crede că lui Alexei Navalny i s-ar fi pus otravă în ceai.
În vârstă de 44 de ani, Alexei Navalny este unul dintre cei mai vocali critici la adresa președintelui Vladimir Putin. În luna iunie, el descria votul asupra reformei constituționale din Rusia – în urma căruia actualul șef de stat are dreptul să mai candideze pentru alte două mandate și să rămână în funcție până în anul 2036 – drept o „lovitură de stat” și o „încălcare a constituției ruse”.