Banca cu capital de stat elenă Agricultural Bank of Greece a anunțat o selecție publică de oferte pentru pachetul majoritar al filialei din România. ATEbank a precizat, joi, că scrisorile de intenție pentru achiziționarea pachetului de 93,27% din acțiunile ATEbank România trebuie să fie trimise de cei interesați până la 16 ianuarie, potrivit reuters.com.
Pentru această tranzacție ATE a apelat la serviciile companiei de consultanță și contabilitate Deloitte.
“Intenționăm să finalizăm vânzarea în prima jumătate a lui 2012”, a declarat un official al băncii pentru Reuters.
ATE Bank România a anunţat în această lună finalizarea procedurilor de majorare a capitalului social cu suma de 84.472.000 lei (aproximativ 20 de milioane de euro).
Testul de stres
ATEbank, care nu a trecut testul de stres pentru băncile din UE, din iulie, anunțase că ar putea renunţa la subsidiarele din România şi Serbia, după ce Comisia Europeană a fost informată de planul de restructurare al instituţiei.
La nivel de grup ATEbank a raportat în primul trimestru al anului o pierdere de 29,5 milioane de euro. Rata creditelor neperformante crescând de la 7,9% anul trecut la 13%.
ATE Bank România a fost înființată în anul 1990, ca Banca pentru Mică Industrie și Liberă Inițiativă, fiind prima bancă cu capital mixt din România. Agricultural Bank of Greece a devenit principalul acționar în iunie 2006, numele băncii devenind ATEbank România.
Grupul Agricultural Bank of Greece a fost înființat în anul 1929 și este controlat de statul elen care deține 77% din acțiuni.
Rețeaua din România este alcătuită din 30 de filiale și se situează în topul băncilor locale pe locul 24 în privința activelor, cu o cota de piata de 0,56%.
Apelul preşedintelui Băsescu
Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu atrăgea atenţia asupra riscului ca băncile europene să părăsească românia, acuzând acest lucru ca fiind lipsit de fair-plaz.
„Vreau să nu fim în situaţia de a le aduce aminte prietenilor noştri europeni cât au condiţionat intrarea în UE de privatizarea sistemului bancar. Aţi obţinut profituri uriaşe, iar astăzi, dacă vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia românească nefinanţată în perioadă de criză, o vom considera un act lipsit de fair play în relaţia cu România. Vreau să cred că acest lucru nu se va întâmpla şi că nu vom fi puşi noi, cei care am venit mai târziu în UE, să plătim factura lăcomiei sistemelor bancare. A lăcomiei, a imprudenţei, a lipsei de responsabilitate atunci când dădeau credite cu buletinul”, a declarat Băsescu.
Decizia Raiffeisen
Tot luna trecută, Herbert Stepic, CEO al grupului austriac Raiffeisen Bank International – care controlează Raiffeisen Bank România, a declarat că grupul nu va rămâne pe toate pieţele din Est pe care activează în prezent.
„Este posibil ca în viitor să ne retragem de pe o piaţă sau alta„, a spus Herbert Stepic.
Situaţia băncilor din România
În România, primele zece bănci deţin 80% din sistem, iar primele 20 din totalul de 40 deţin 95%.
Din primele zece, grupurile financiare austriece deţin 38% din întregul sistem bancar. Erste controlează în România BCR, UniCredit Bank Austria este prezentă prin UniCredit Ţiriac Bank, iar RBI prin Raiffeisen Bank.
Grecii, prin Alpha şi Bancpost, deţin 9%, la care se adaugă şi alte bănci elene de la locul zece în jos. În total, controlează 17% din sistem, conform ZF. Astfel, Austria şi Grecia decid, practic, pentru 55% din sistemul bancar românesc.
Francezii, prin SocGen, au 14%, România, prin CEC, Eximbank, Banca Transilvania, Carpatica şi Feroviara are circa 15%, olandezii prin ING au 3,7%. Turcii au 3,3% prin Garanti şi Credit Europe, iar americanii au 1,5% prin Citibank.