Cum a afectat pandemia de coronavirus consumul de energie electrică din România și de ce continuăm să o importăm din Ungaria dacă avem excedent

Declararea stării de urgență în România pe fondul pandemiei de coronavirus, urmată de blocarea activității economice în mai multe sectoare, a avut un impact major asupra evoluției consumului de energie electrică în țara noastră.

Consumul de energie a scăzut semnificativ în perioada stării de urgență

Surse din piață au precizat căanul 2020 a debutat cu un consum de energie mai mic, comparativ cu anul 2019. Astfel, în luna ianuarie, consumul a scăzut pe fondul unei ierni mai blânde cu 3,6%, iar în luna februarie cu 0,4%. Cu toate acestea, începând cu luna martie, când în România a fost decretată starea de urgență consumul de energie electrică a cunoscut o scădere abruptă. Cele mai mari scăderi au fost atinse în luna aprilie (-14,6%), în luna mai (-11,3%) și în luna iunie (-8%).

Potrivit reprezentanților din piața locală de energie, această scădere este similară cu cea din perioada crizei economice din anul 2009. Atunci au fost înregistrate scăderi ale consumului de energie de 15%-20% în primele luni ale anului, urmând ca această scădere să se stabilizeze în următoarele luni.

În prezent însă, scăderea consumului de energie se suprapune peste un excedent al producției, creat în special de energia provenită din sursele hidro. Energia hidro este în prezent principala sursă de energie electrică în România, cu o pondere de aproape 40%, însemnând 2.451 MW. Pe locul doi se situează energia produsă de hidrocarburi (20%), cu 1.281 MW. Urmează energia asigurată de cărbune (19%), cu 1.172 MW. Faptul că Centrala nucleară de la Cernavodă funcționează doar cu unul dintre reactoare are un impact major asupra producției. În acest context, această sursă de energie asigură doar 11% din totalul producției.

De ce continuăm să importăm energie de pe piețele externe

În ciuda faptului că în România, vorbim în această perioadă despre un excedent în ceea ce privește producția de energie electrică, pe fondul producției din surse hidro,importul de pe piețele externe se menține ridicat. Explicația, potrivit principalilor actori din piață, este dată de faptul că energia în regiune se tranzacționează la prețuri mult mai mici decât în România, fapt ce ar reprezenta un avantaj pentru consumatorii din țara noastră. Există o cuplare între piețele din Ungaria, Slovacia, Cehia și țara noastră. În aceste condiții, “energia curge din piețele unde se tranzacționează la prețuri mai mici, către piețele unde se tranzacționează la prețuri mai mari”.

Deși în această perioadă avem producție care acoperă consumul de energie, dacă energia e mai ieftină în Ungaria, aceasta va fi importată din șara vecină, fapt ce e în avantajul tuturor consumatorilor din România.

Există însă și o altă explicație pentru faptul că uneori rămânem dependenți de piețele externe. Potrivit actorilor din piața de energie, nu există în acest moment capacitatea de a asigura vârfuri de consum din producția internă, atunci când acestea apar în anumite perioade:“Capacitatea de producție pe care o avem e pe hârtie, în realitate costurile de producție sunt enorme”. În aceste situații importurile se justifică prin necesarul de acoperire de vârf de consum, nu prin diferența de preț.

O soluție pentru depășirea acestor lipsuri ar fi crearea unui mix de energie eficient și investirea în tehnologie “care dictează prețul de producție în piață”, au mai precizat sursele din sectorul energetic. Crearea unui mix energetic eficient și investițiile în tehnologie sunt importante mai ales că ne bazăm în continuare pe cărbune, ca sursă de energie.

În ceea ce privește evoluția prețului de tranzacționare pentru produsul bandă în trimestrul trei, s-a constatat de asemenea scăderi apărute pe fondul stării de urgență, decretate în perioada pandemiei. Astfel, dacă anul a debutat cu un preț mediu de 250 lei/MWh, acesta a cunoscut o ușoară creștere, până la 260lei/MWh la începutul lunii martie. A urmat apoi o reducere a prețului de tranzacționare cu 35% în primele zile de la decretarea stării de urgență.