Zaha a absolvit CN Emanuil Gojdu în 2017. A obținut rezultate fără precedent la Universitatea din Manchester fapt pentru ca s-a instituit un premiu cu numele său pentru șefii de promoție: „the Vlad Zaha prize”.
Este specializat în politica drogurilor, adică tot ceea ce ține de droguri, piețe negre, piețe legale, consumatori, instituții de control, agenții. „Ceea ce studiez eu este cum trebuie un stat să controloze drogurile. Singura modalitate responsabilă de control a drogurilor este o legalizare strictă “, spune Vlad Zaha, citat de bihon.ro.
Orădeanul este specializat în politica drogurilor și criminologie publică intervenționistă. Va urma și un masterat în criminologie și justiție penală la Oxford, unde plănuiește să inoveze în domeniul înțelegerii politicii drogurilor.
Consumul și traficul de droguri sunt la cele mai ridicate cote din istorie și continuă să crească rapid. În ciuda interzicerii drogurilor, însemnând arestări, dosare penale, spargeri de uși, dar și campanii de informare și prevenție, se pare că drogurile se încăpățânează să fie tot mai disponibile, dar și mai periculoase.
Ce facem deci ca indivizi și ca țară, dacă interzicerea drogurilor nu funcționează? Cum ne protejăm și cum trebuie să ne gândim la fenomenul consumului și traficului de droguri? Sunt întrebări la care Vlad Zaha a fost provocat să răspundă.
Într-un podcast la Vlad Coste, orădeanul admitea că pe termen lung, dorește să se întoarcă în România, „să acopere prăpastia aceasta dintre știință – fiindcă știm deja că prohibiția drogurilor nu funcționează – și discurs public și politic, deoarece ceea ce se întâmplă la noi în țară este contrar studiilor din ultimii 20 de ani”.
Tânărul spune că prohibiția totală nu face decât ca piața neagră să fie controlată în totalitate de crima organizată. „În România încă e fezabil ca politician să spui că noi ne luptăm cu drogurile, că-i bagi pe toți la închisoare și o să dispară drogurile.
Acest lucru nu se întâmplă însă nicăieri, nici măcar în cea mai puternică țară din lume, care a investit triliarde de dolari în lupta împotriva drogurilor”.
Invocând un studiu din 2020 al lui Mihai Copăceanu pe 10.000 de tineri între 16-25 de ani, Vlad Zaha afirmă că 45% dintre aceștia au consumat cel puțin o dată canabis, iar 51% doresc legalizarea directă a consumului de canabis.
“În România, în termeni criminologici, putem să discutăm de o normalizare culturală în rândul tinerilor, referitoare la consumul de droguri”, e una dintre concluziile criminologului format în UK.
Tânărul specialist consideră că există o frică pentru dezincriminarea canabisului, pentru că, de exemplu, ai putea să mergi pe stradă și să vezi, ca în cazul alcoolului – un drog legal, un banner care face reclamă la canabis.
„Dacă sunt interzise, răul e la fel de mare ca și cum ar fi legale, iar statul nu s-ar implica deloc în vânzarea lor, în crearea de instituții de control, de reabilitare și detoxifiere.
În România, se pare ori că avem o piață ilegală controlată în totalitate de crima organizată, care aduce drogurile, le produce și le vinde, ori că există o piață liberă, lăsată în pace de stat să evolueze oricum vrea, fără nicio reglementare, pentru că sunt miliarde, zeci de miliarde de lei în acea industrie.”