Orașul din România în care se cultivau ananași: „Era considerat simbolul bunului gust”

Muzeul Național Brukenthal din Sibiu a anunțat într-un comunicat de presă că, în urmă cu peste 200 de ani, baronul Samuel von Brukenthal a făcut posibilă cultivarea ananasului în zona Sibiului. Conform specialiștilor muzeului, baronul a avut un interes constant pentru natură și, în anul 1780, a ordonat umplerea iazurilor din jurul orașului Sibiu cu pământ, creând astfel grădini bogate și înfloritoare de zarzavat și livezi. În acea perioadă, fiecare familie burgheză din Sibiu deținea propriul spațiu verde în afara zidurilor orașului și se importau plante rare din Viena sau München.

Baronul Samuel von Brukenthal cultiva ananașii la Sibiu

Baronul von Brukenthal a început achiziționarea de terenuri încă din 1757 și și-a extins proprietatea în special la Avrig, cumpărând terenuri și fânețe. La momentul morții sale, ferma și reședința sa de vară de la Avrig aveau o suprafață de aproximativ șapte hectare și erau foarte rentabile datorită investițiilor semnificative realizate de baron. Ferma avea o lăptărie, un joagăr și două cârciumi și putea fi autofinanțată.

În cadrul cercetărilor ecologice desfășurate la Avrig se promovau inovațiile agricole, care erau puse într-un context comunitar, iar o agricultură performantă contribuia la creșterea bunăstării din regiune.

În anul 1788, baronul a introdus în regiune 95 de soiuri de pere, 40 de soiuri de piersic și 17 soiuri de măr. În grădina de zarzavat erau cultivate diverse legume, iar în grădina de la Avrig se găseau diferite fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în acea perioadă.

”Ca fructe tropicale exotice, ananasul a câștigat rapid popularitate în Europa. Dar livrarea lor din coloniile de peste mări către statele europene a fost nu numai costisitoare, ci și extrem de lungă. Prin urmare, deja în 1658, a fost cultivat primul fruct european, iar în 1723 a fost construită o seră imensă în Chelsea, Anglia, destinată exclusiv acestei culturi tropicale”, precizează Alexandru Constantin Chituță, directorul muzeului, citat de turnul sfatului.

Experimentele de aclimatizare

Specialiștii Muzeului susțin că în urmă cu mai bine de 200 de ani, baronul Samuel von Brukenthal a contribuit la cultivarea ananasului în Transilvania prin experimente de aclimatizare a plantelor aduse din țări străine la ferma sa din Avrig. Ananasul, fiind un fruct de lux, era considerat simbolul bunului gust și al plăcerilor culinare rafinate, iar imaginea sa a devenit populară și apărea pe portretele regalității.

Experimentele de aclimatizare făceau parte din conceptul baronului de a promova exotismul și modernizarea, iar Transilvania a devenit parte integrantă a procesului internațional de modernizare, chiar dacă se afla la marginea Imperiului. Conducătorii vremii își doreau să cultive propriile lor plante exotice, astfel că experimentele de la ferma din Avrig au contribuit la popularizarea acestora în rândul elitei.

”De exemplu, este cunoscut un portret cu un ananas al regelui Henric al II-lea; în 1733, un ananas din propria sa seră din Versailles a apărut pe masa lui Ludovic al XV-lea. Și Ecaterina a II-a, până la moartea ei, a primit fructe de la fermele ei din Petersburg”, mai arată Alexandru Constantin Chituță.