Mănăstire din Dobrogea, dată în judecată din cauza datoriilor: călugării refuză să achite facturile

În urmă cu 10 ani, instanța a obligat o mănăstire din Dobrogea să își achite datoriile către o firmă care a executat lucrări la acoperirea turlelor.

În schimb, aceștia refuză să plătească.

Mănăstirea nu a plătit facturile primite

În anul 2011, o firmă din Câmpia Turzii, județul Cluj, a încheiat un contract cu mănăstirea Codru (Tulcea) pentru acoperirea celor cinci turle ale bisericii cu solzi de tablă, o lucrare pentru care călugării urmau să plătească 50.000 de lei. Deși antreprenorul a finalizat lucrările și a emis mai multe facturi, conform contractului, mănăstirea nu a plătit nimic.

„Noi am eliberat facturile, iar din acel moment noi am fost nevoiți să plătim și TVA-ul care, la acea vreme, era 24%. Opt oameni au muncit acolo, iar noi le-am achitat cazarea timp de trei săptămâni și jumătate și salariile. Am ajuns să facem datorii mari”, spune Dumitru Șandru patronul firmei SC Alladachservice Șandru SRL, potrivit Adevărul.

Cu toate că a existat un contract semnat între antreprenor și mănăstire, după ce turlele au fost acoperite cu acești solzi de tablă, starețul așezământului a refuzat să semneze recepția lucrării. În acel moment, patronul firmei și-a dat seama că este ceva necurat la mijloc și a urmat demersurile legale.

Mănăstirea Codru, comuna Baia, face parte din Episcopia Tulcii, fiind înființată în anul 2005 cu hramul Intrarea în Ierusalim a Mântuitorului. Starețul mănăstirii este, încă de la punerea pietrei de temelie, părintele Victorin Tudor, care a venit aici de la mănăstirea Peșterea Sfântului Apostol Andrei, din județul Constanța.

Pentru că nu au plătit niciun leu pentru lucrări, cei de la mănăstirea Codru au fost dați în judecată. Avocații mănăstirii au susținut, în apărare, că antreprenorul a formulat un preț mai mic în oferta inițială decât cel final, menționat în contract și facturat. Aceasta ar fi fost cauza care ar determina pârâta să nu plătească. Doar că, judecătorii au decis definitiv că prețul este cel stabilit de către părți în contract, nu cel din oferta de dinaintea contractului.

În plus, o expertiză tehnică făcută la dispoziția magistraților a demonstrat că firma și-a îndeplinit obligațiile contractuale și lucrările au fost executate.

Ce declară instanța

„Instanța consideră că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, raporturile juridice obligaționale derulate între părți fiind întemeiate pe contractul de antrepriză lucrări, potrivit căruia reclamanta a procedat la executarea unor lucrări, revenindu-i prin urmare obligația pârâtei de plată a prețului”, se arată în motivarea judecătorilor.

Deși în anul 2013 a început executarea silită a contractului, executorul judecătoresc investit la acea vreme nu a executat nimic de la mănăstire. Acum, antreprenorul încearcă executarea silită și cu un alt executor, dar mânăstirea a făcut contestație la executare. Decizia urmează să fie luată de Judecătoria Babadag.

În fața judecătorilor, călugării arată că bunurile mănăstirii sunt bunuri sacre și nu pot fi executate silit. Ei explică faptul că mănăstirea este o unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) și funcționează în baza unei legi speciale (489/2006). În consecință, conform Statutului BOR, călugării atrag atenția judecătorilor că, „nu deținem bunuri în proprietate, asupra acelor bunuri care se găsesc în mănăstire avem doar dreptul de posesie și de folosință”.