Cazarea refugiaților ucraineni, o afacere profitabilă pentru români: „S-a ajuns la situații care sfidează bunul simț”. Câți bani încasează proprietarii

Cazarea refugiaților ucranieni s-a transformat într-o afacere extrem de profitabilă pentru mulți dintre cei care își închiriază locuințele.

Aceștia înghesuie mai multe persoane decât permite capacitatea unei garsoniere sau a unui apartament, iar astfel primesc mai mulți bani din partea statului.

Câți bani primesc proprietarii români pentru chiria refugiaților?

Pentru o zi, un proprietar primește suma 70 de lei pentru fiecare persoană, 50 de lei pentru cazare și 20 de lei pentru masă. Astfel, într-o lună se adună în jur de 2.000 de lei. Iar dacă o familie are cinci membri, suma depășește 10.000 de lei pe lună. Chiriile cerute sunt aberante – de patru ori mai mari decât prețul zonei, iar proprietarii au ajuns să pună condiții clare: cu cât familia e mai numeroasă, cu atât e mai bine pentru buzunarul lor.

„S-a ajuns la situații care sfidează bunul simț, în care proprietari de garsoniere dau anunțuri și condiționează intrarea în garsonieră a cel puțin 4 persoane, ca să încaseze nu între 150-300 de euro, cât ar fi chiria, ci să încaseze 8000 de lei, adică 1700 de euro”, spune Vasile Vlașin – președinte ONG-ului Părinți salvatori.

„Toate grupurile de ajutor pentru refugiați sunt zilnic pline de mesaje disperate de la refugiați care nu primesc nici măcar mâncare sau cei 20 de lei. Sunt puși ei să plătească utilitățile, nu li se oferă condiții, uneori sunt apartamente goale, iar ei cerșesc pe Facebook un pat sau o saltea, pături”, spune Vlașin, potrivit Digi24.

„Spiritul de solidaritate de care a dat poporul români față de refugiați a fost terfelit de o mână de profitori care își „închiriază” un apartament a cărui chirie normală costă 400 de euro cu 16.000 de lei, dacă înghesuie 8 refugiați într-un apartament. Avem în România aproximativ 80.000 de refugiați și e un fenomen la nivel național. Bineînțeles, cu aglomerare în zona Constanța și București. Acolo se petrece fenomenul, în principal”,a mai adăugat acesta.

Autoritățile au descoperit proprietarii care au încercat să fraudeze statul

În localitatea Năvodari, autoritățile locale au descoperit mai mulți proprietari care au încercat să fraudeze statul, pentru a primi cei 50 de lei pe zi pentru fiecare refugiat cazat în parte. În realitate, însă, la adresele lor, autoritățile locale nu au găsit nici urmă de refugiat. Șeful ANAF, Lucian Heiuș, a explicat că banii decontați pentru cazarea refugiaților ucraineni nu sunt impozitați, pentru că este vorba despre o acțiune umanitară.

„E prevăzut prin legislația care a creat aceste mecanism ca statul să asigure o sumă de cazare și hrană pentru refugiații din Ucraina. Alte instituții urmăresc modul în care sunt alocați și cheltuiți acești bani. E regretabil ce se întâmplă, dar ANAF nu are competențe”, a spus Lucian Heiuș. „E o acțiune umanitară.

Ar trebui să fim mult mai atenți, și autoritățile locale și instituțiile angrenate în acest aflux de refugiați. Și noi, ca oameni, ar trebui să nu facem profit de pe drama unor oameni care trec prin război și vin în România să-și găsească refugiu”, a adăugat el.