Exact acum 100 de ani, Johnny Weissmuller, supranumit „Tarzan”, a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Paris: Primul care a coborât sub un minut la 100 de metri

Exact acum 100 de ani, Johnny Weissmuller, supranumit „Tarzan”, a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Paris: Primul care a coborât sub un minut la 100 de metri

Johnny Weissmuller, cel care l-a jucat pe Tarzan în 19 filme, s-a impus pentru prima oară la 100 metri liber la Jocurile Olimpice din 1924, apoi și la cele din 1928, el fiind primul înotător care a coborât sub un minut în această probă.

Johnny Weissmuller a captivat oamenii din întreaga lume și cu povestea vieții sale

Campion olimpic în probele de înot, apoi actor, s-a născut pe teritoriul de acum al României și este revendicat de români, austrieci, sârbi și maghiari, el având însă cetățenie americană.

Într-o carte numită „Tarzan, tatăl meu” și publicată în 2002, fiul lui Weissmuller, Johnny Jr, decedat în 2006, a încercat să lămurească unele mistere legate de cvintuplul campion olimpic și apoi actorul care a interpretat personajul Tarzan., timp de 19 filme.


Fiul celebrului înotător și actor reia saga familiei și încearcă să lămurească originea tatălui său, punând totul în contextul istoric. Bunicii săi, Petrus Weissmuller și Elizabeth Kersh, s-au cunoscut în 1902 în micul oraș Szabadfalu, parte din Imperiul Austro-Ungar, unde s-au și căsătorit un an mai târziu.

Cei doi au trăit apoi în casa părinților din Szabadfalu, dar și alte orașe din regiunea Banatului – cum ar fi Timișoara, Gottlob, Johanisfeld și Liebling – la fel ca majoritatea orașelor din vecina Transilvanie, au fost populate de coloniști germani încă din secolul al XIII-lea.

Până în 1919, populația Banatului era un amestec de români, austrieci, sârbi și maghiari, austriecii vorbitori de limbă germană reprezentând 23% din total.

Fiul lui Weissmuller a încercat să descopere fără succes adevărul despre cetățenia tatălui său

Clanul Weissmuller (inițial Weiszmueller, apoi Weissmiiller – tradus ca „morar alb”) era format din etnici austrieci. În urma modificărilor de graniță din 1919, după Primul Război Mondial, zona Banatului a devenit parte a României și a Iugoslaviei. În această perioadă, Szabadfalu a fost redenumit Freidorf.

Acest lucru a provocat multă confuzie în anii următori în ceea ce privește înregistrările de naștere. Mulți oameni din acea regiune, până în ziua de azi (în funcție de datele de naștere), nu știu dacă sunt cetățeni legali ai Ungariei, ai României sau ai Iugoslaviei.

Fiul lui dezminte și un alt mit legat de felul în care a ajuns la înot. Legenda spune că un doctor i-a recomandat lui Elizabeth să îl ducă la acest sport pentru că era extrem de bolnăvicios.

„Am citit în diverse „biografii Weissmuller” că bunica Elizabeth l-a dus pe tatăl meu la plajă la sfatul medicului ei de familie, care i-a spus: „înotul poate fi singurul lucru care îl poate salva pe fiul tău bolnăvicios de la un mormânt timpuriu!”.

Odată i-am menționat acest lucru lui tata, iar el a spus: „Asta e o prostie! Slab? Da. Bolnăvicios? Niciodată în viața mea!” Totuși, este posibil ca înotul să-l fi salvat pe tatăl meu de la o viață de delincvență juvenilă și poate chiar de la închisoare”, istorisește fiul în carte.

La opt ani, Elizabeth i-a cumpărat o pereche de pernuțe de înot și l-a dus la lacul Michigan în largul plajei Fullerton din Lincoln Park.
Johnny a renunțat la școală pe când avea 12 ani pentru a-și ajuta mama să întrețină casa, el lucrând pe posturile de clopotar și mai apoi de liftier, iar în timpul liber mergând la înot.

Cum a ajuns Weissmuller să facă performanță

În 1916 a intrat în echipa YMCA, o asociație nonprofit care se preocupa traiul sănătos și de dezvoltarea tinerilor, apoi a ajuns la Illinois Athletic Club.

În cadrul clubului l-a întâlnit pe Bill Bachrach, care l-a remarcat pe tânărul înotător.
Weismuler a început să se antreneze cu Bach la 16 ani, în 1920. Pe lângă antrenamentele fizice, care au devenit din ce în ce mai dure și mai specifice, unul dintre principalele sfaturi au fost: „Relaxează-te!”.


Fiul său aduce la lumina și prima cursă în care Johnny a concurat, în 1921, la juniori, la 100 metri liber, o cursă pe care a pierdut-o, dar pe care o considera neoficială.

După alte curse, presa a început să-l numească „Pește zburător”, „Hidroplan uman” și „Regele înotătorilor”, mai ales că doborâse multe recorduri.

Anii au trecut repede, Johnny câștiga cursă după cursă, iar Jocurile Olimpice de la Paris erau aproape. Exista doar o problemă, faptul că Johnny, dacă voia să participe la concursul de selecție al SUA, trebuia să prezinte un certificat de naștere american. A fost scandalul acelor vremuri, cu presă încercând să afle adevărul.

Elizabeth susținea sus și tare că fiul său este născut în Chicago și că va împlini 20 de ani în iunie 1924.
”Tatăl meu și bunica Elizabeth (cu deplinul concurs și complicitate ale unchiului Pete) au pus la cale un complot pentru a schimba locul său oficial de naștere din Chicago în Windber, Pennsylvania. Mai multe amănunte într-un material GSP.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`