CTP, după meciul Simonei Halep de la US Open: "Am făcut crampe la muşchii capului. O asemenea senzație de rău, de aură negativă, cum am avut încă de la primele mingi jucate de Simona, nu știu să o explic"

Publicat: 08 09. 2015, 13:32
Foto: sport.ro

Cristian Tudor Popescu a analizat evoluția Simonei Halep din meciul pe care l-a disputat împotriva nemțoaicei Sabine Lisicki, pe care a învins-o cu 6-7 (6), 7-5, 6-2, calificându-se în sferturile de finală ale US Open 2015.

Reușita Simonei aduce mândrie României și românilor.

Jurnlistul îi mulțumește tenismencei noastre, dar și jucătoarei din Germania pentru meciul oferit telespectatorilor și califică partida dintre cele două ca fiind una intensă, explicând că pe parcursul disputării acestuia a făcut  “crampe la mușchii capului”.

„Mulțumim Simona, Danke Sabine!
Am făcut și eu crampe în meciul ăsta, la mușchii capului. Nu cred în energii paranormale, dar o asemenea senzație de rău, de aură negativă, cum am avut încă de la primele mingi jucate de Simona, nu știu să o explic. Era deja crispată, deritmată, ezitantă, când lupta cu Lisicki abia începea. Un semn clar al dezordinii interioare a fost aruncarea cozorocului parasolar de pe cap, undeva în spatele terenului, după numai câteva minute. 
Serviciul Simonei în primul set mi-a amintit de catastrofa din sferturile Australian Open 2014, în fața Cibulkovei, când servea de parcă prindea fluturi. Aproape că-ți dorești în astfel de momente s-o vezi doar la retur, să servească numai adversara. Dar nici retururile Simonei n-au fost grozave, a greșit pasiv de multe ori, a rezolvat prost scurtele nemțoaicei.
Îngrijorarea lui Darren Cahill se simțea și prin ochelarii negri.
Cum de a ajuns totuși Simona în tie-break în aceste condiții? Ca să fim drepți, datorită Sabinei Lisicki. Această jucătoare puternică și frumoasă are un zâmbet aerian care dă de gândit în legătură cu psihicul ei. A greșit enorm, fără ca Simona să aibă, la multe dintre aceste erori, vreo contribuție. În momente cheie, a trimis afară câte 2-3 m lovind, să mă ierte, ca o bezmetică. N-a încercat nicidecum să găsească un echilibru între agresivitate și control, a izbit tot timpul în neștire, a făcut winner-e superbe, dar și nu mai puțin de 80 de greșeli neforțate!
Așa a reușit Simona să revină și să ia setul 2 atunci când totul părea terminat. Și a făcut-o cu niște eforturi dureroase, a alergat la rupere după mingi ca și pierdute, și-a răsucit picioarele în nu știu câte șpagaturi și contre pied-uri cu geamăt. 
Dacă pierdea acest meci, nu i-aș fi reproșat nimic, pentru că a luptat la sânge.
După pauza de 10 minute din pricina căldurii excesive, în setul 3 a intrat altă Simona. Deși tot cu bandajul pe pulpa stângă, dificultățile de alergare au dispărut ca prin farmec și parcă au zburat în picioarele lui Lisicki, care a început să aibă contracturi. În plus, și esențial, Simona s-a apucat să facă ce țipase în primul set, între două aruncări nervoase, cu racheta: „Folosește-ți creierul!”. Acum lucidă, a început să-i urce mingile Sabinei, trimițând lung și liftat, dar nu tare, nu la risc, așteptând ca după 3-4 schimburi, aceasta s-o plesnească și să greșească. Și biata Sabine s-a conformat.
Mă bucură mult această victorie muncită din greu, dar mă și pune pe gânduri: dacă în meciul cu Azarenka, o Azarenka aflată în forma feroce de acum câțiva ani, Simona intră cu jocul de azi, iese de pe teren în circa o oră. Dar am mai văzut-o pe Mangusta reinventându-se miraculos de la un meci la altul…
P.S.
Mi-am propus să nu mai spun nimic despre comentariile televizate ale meciurilor Simonei Halep, dar mi-e imposibil să nu citez ceva din prestația celor doi administratori de cimitir de aseară. La scorul de 4-3 pentru Simona în setul 2, unul zice chiar așa: „Tot în optimi s-a oprit Simona la US Open și acum doi ani. Poate că totuși își revine, dar e greu…”. 
Simona și-a revenit, cugetătorul ăsta așa rămâne”, scrie CTP pe Facebook.