Americanii acuză că şeful comisiei TAS nu ar fi fost imparţial în cazul Bărbosu – Chiles

Mai mulţi experţi americani pun la îndoială imparțialittea preşedintelui comisiei TAS în cazul concursului de la sol de la Jocurile Olimpice, într-un articol publicat pe site-ul International Institute of Conflict Prevention and Resolution. Potrivit acestora, Hamid G. Gharavi , președintele TAS, reprezintă România într-o altă cauză de arbitraj pe teme economice.

Acuzații grave lansate de americani în cazul Bărbosu – Chiles

“Completul CAS, alcătuit din Hamid G. Gharavi, arbitrul președinte din Franța și Iran; Philippe Sands KC, reprezentanr al Marii Britanii, Franței și Mauritius, și Song Lu al Chinei, s-au pronunțat în favoarea româncei și au decis că contestația depusă în numele lui Chiles este într-adevăr întârziată.

Drept urmare, completul CAS a ordonat ca CIO să reintroducă scorul inițial al lui Chiles. Statele Unite au făcut recurs în numele lui Chiles, declarând că ancheta a fost depusă în termenul limită și că nu li s-a notificat decizia suficient de repede iar Chiles nu a avut ocazia să fie audiată.

Comunicarea de la CAS nu abordează modul în care sau dacă părțile au fost informate că arbitrul care este președintele TAS, Gharavi, servește în prezent ca consilier juridic al României în litigiile sale în fața Centrului Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale”, scriu americanii despre relația lui Gharavi cu România.

Aceștia nu cred în imparțialitatea conducerii TAS, care a anulat contestaţia pentru exerciţul la sol depusă de antrenoarea lui Chiles, care i-a adus sportivei în concurs medalia de bronz, spunând că a venit cu 4 secunde mai târziu de limita de timp, de un minut, pentru un astfel de demers.

“Relația lui Gharavi cu România a început cel puțin în 2011, când a fost numit de reclamantul american într-un dosar împotriva României. Hassan Awdi, Enterprise Business Consultants Inc. și Alfa El Corp. c. România (cazul ICSID nr. ARB/10/13) (2015) (disponibil la https://bit.ly/4di1eQx). În 2016, la aproximativ un an de la încheierea acelui caz, Gharavi a început să reprezinte România în procedurile ICSID, prevalentă într-o chestiune din această primăvară. Nova Group Investments B.V. c. România (Cazul ICSID nr. ARB/16/19) (13 iunie) (disponibil la https://bit.ly/4diPrRX).

În alte două cazuri ICSID, Gharavi servește ca consilier principal – a se vedea Aderlyne Ltd. c. România (Cazul ICSID nr. ARB/22/13), un proiect de energie regenerabilă în așteptare disponibil la https://bit.ly/4dCX9X0- -și/sau lucrează alături de consilierul guvernului român. EP Wind Project (Rom) Six Ltd. c. România, (Cazul ICSID nr. ARB/20/15) (disponibil la https://bit.ly/3LZEj0B).

Ideea că cei care decid litigiile trebuie să fie lipsiți de părtinire și să poată pronunța o hotărâre în favoarea oricărei părți este o piatră de temelie a arbitrajului. Orientări IBA privind conflictele de interese în arbitrajul internațional (25 mai) (disponibil la https://bit.ly/4cpXziy). Conform CAS R33, „orice arbitru trebuie să fie și să rămână imparțial și independent de părți și va dezvălui imediat orice circumstanțe care i-ar putea afecta independența față de oricare dintre părți”. Disponibil la www.tas-cas.org/en/arbitration/code-procedural-rules.html”.

Experții se întrebă dacă relația arbitrului cu România este una care i-ar putea oferi un interes financiar sau personal:

“Problema este dacă un arbitru olimpic care reprezintă în prezent o țară pe scena globală poate decide un caz care implică o gimnastă din acea țară, în mod imparțial. Este realist să ne așteptăm ca un astfel de arbitru să poată decide împotriva intereselor țării respective sau ale gimnastei țării respective, care în acest caz este reprezentată de Federația de Gimnastică a României?

Unii s-ar întreba dacă relația arbitrului cu România este una care i-ar putea oferi arbitrului un interes financiar sau personal semnificativ în una dintre părți, sau în rezultatul cazului – un conflict de interese”.