Vechiul trecut al unui ”om nou” în politică: Funcțiile pe care le-a deținut Dacian Cioloș, fost militar în trupele de Securitate, până să ajungă să se prezinte drept promotor al ”schimbării”

Alianța USR-PLUS este văzută drept una dintre formațiunile politice care au pierdut alegerile parlamentare, fiind taxată de alegători pentru numeroasele derapaje pe care, ipocrit, nu ezită să le reproșeze vechii clase politice. A obținut doar 15% la scrutinul din 6 decembrie, dar asta n-o împiedică să insiste cu propunerea sa de premier – Dacian Cioloș. Liderul PLUS e potretizat drept un om nou în politică și unul dintre cei care va aduce mult așteptata schimbare.

De altfel, despre schimbare vorbește și el. Ca reacție la revenirea lui Ludovic Orban în cursa pentru funcția de premier, Cioloș s-a referit, într-o postare pe Facebook, la nevoia unui nou început: „Apropo de discuțiile asupra numelui de premier din această seară, mesajul USR PLUS este simplu: am vorbit serios atunci când am spus că e nevoie de un nou început pentru România”.

Dacian Cioloș a dat astfel de înțeles că noul început ar veni pentru România odată cu instalarea sa la Palatul Victoria. Dar trecutul său, despre care rareori vorbește, demonstrează că nu e deloc un ”om nou în politică” și pune serios la îndoială capacitatea sa de a răspunde „nevoii unuinou început pentru România”.

Dacian Cioloș. Vechiul trecut polic al omului nou în politică

Istoricul Marius Oprea a susținut că Dacian Cioloş a fost militar în trupele de securitate din Cluj și a fost adus în dispozitivul care păzea strada pe care locuia Doina Cornea de către şeful de atunci al miliţiei locale, Virgil Ardelean. După Revoluție, acesta din urmă, poreclit ”Vulpea”, a ajuns şef al serviciului secret al Ministerului de Interne.

„Şeful miliţiei din Cluj la acel moment era Virgil Ardelean, în momentul în care doamna Doina Cornea a fost maltratată la miliţie (…) Domnul Virgil Ardelean era la vremea respectivă şeful miliţiei din Cluj, iar Alexandru Pereş, colonelul de Securitate care apare în dosarul doamnei Doina Cornea a anchetat-o pe aceasta în februarie 1984 şi a decis microfonarea întregii locuinţe. (…) În dosarul doamnei Doina Cornea sunt 83 de ofiţeri superiori din Securitate între care 12 generali (…) Domnul Ardelean nu figurează în acest dosar, dar dânsul era şeful Miliţiei în municipiul Cluj la vremea respectivă, în anii 80. Probabil că el a fost cel care l-a adus pe Cioloş, pe finul său în dispozitiv, pentru că ştiţi că era totul pe bază de pile şi relaţii şi şi-a protejat nepotul aducându-l în oraş, să nu facă armata cine ştie pe unde”, declara Marius Oprea, anul trecut, pentru Antena 3, potrivit G4Media.

Ulterior, după ce acuzațiile la adresa lui s-au întețit, Dacian Cioloș a explicat că a fost repartizat, ca militar în termen, la Securitate și că printre obiectivele supravegheate a fost și o intersecție despre care a aflat ulterior că era de fapt strada care ducea spre casa Doinei Cornea.

În 2018, jurnaliștii Liviu Man şi Carmen Gorgan explicau, în Gazeta de Cluj, că Dacian Cioloș şi-a început cariera ca naţionalist-extremist de stînga în asociaţia „Vatra românească” şi în PUNR, partid care a fost la guvernare alături de PDSR, partidul condus de Ion Iliescu. Liderul PLUS nu a făcut niciodată referire în CV-ul său la acest trecut politic.

Foto: Gazeta de Cluj

„În 1990, pe vremea când Dacian Cioloș era student în Cluj-Napoca și locuia în Căminul Hașdeu a pus umărul la consolidarea Asociației ”Junimea Vatra Românească” ce avea sediul în Casa de Cultură a Studenților din Piața Păcii nr 1-3 (actualmente Piața Lucian Blaga). Concret, Asociația respectivă s-a constituit ca organizație de tineret în cadrul Uniunii Vatra Românească, o organizație neguvernamentală naționalistă de extremă dreaptă înființată în 7 februarie 1990 la Târgu Mureș.

Atât Uniunea Vatra Românească, cât și Junimea Vatra Românească au fost expresia politică a Securității ceaușiste. Așadar, neîntâmplător, Junimea Vatra Românească s-a înființat în noiembrie 1990, la câteva luni după evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureș. Printre persoanele din conducere se afla nimeni altul decât Dacian Cioloș ce era președintele comisiei de cenzori. Cioloș era înscris și ca membru al Uniunii Vatra Românească Cluj, unde avem documente că plătea și cotizație”, au scris cei doi jurnaliști.

În mai 1993, la comitet director al Junimii ”Vatra Românească” filiala Cluj, Dacian Cioloș a fost numit vicepreședinte.

Foto: Gazeta de Cluj

Ulterior, Dacian Cioloș a ajuns președintele filialei de tineret a Partidului Unității Naționale Române. „Cocoțat în fruntea partidului, Cioloș a pregătit la Cluj-Napoca prima conferință a organizației de tineret în luna septembrie 1995. Însă, spre stupefacția tuturor, după o săptămână de la conferința ținută de Cioloș, în mod subit, acesta a decis să plece în Franța, chiar dacă atunci se puneau la cale detaliile pentru ca Cioloș, alături de alți membri PUNR să plece în delegație în China, după o invitație făcută de Liga Tineretului Comunist din China”, se mai arată în articolul din Gazeta de Cluj, citat de Cotidianul.

Cioloș, însă, a negat categoric că ar fi fost membru al PUNR: „În primele zile de după Revoluție, împreună cu mai mulți colegi studenți, am participat la câteva acțiuni de protejare a unor obiective culturale din Cluj. Unele acțiuni de acest fel erau organizate și de Junimea Vatra Românească, una dintre primele organizații civice apărute după 1990 care, în contextul de atunci, oferea studenților posibilitatea de a se manifesta civic în acele momente. Am fost, pentru scurt timp, împreună cu alți colegi studenți la întâlniri ale acestei organizații, dar nu am mai continuat din momentul în care au început discuțiile despre constituirea unei organizații politice de tineret PUNR. În acel moment am avut posibilitatea să merg la studii în Franța și acest lucru a devenit o prioritate”.

În 2005, Dacian Cioloș a început să lucreze și în Guvernul României. „Ministrul Agriculturii din acel moment, Gheorghe Flutur, a fost cel care l-a adus pe Dacian Cioloş în funcţia de consilier al său. Din 2005 şi până în 2007, Dacian Cioloş a fost şi reprezentant al ministerului în Comitetul Special Agricol al Consiliului Uniunii Europene”, nota Monitorul de Suceava.

Ulterior, din 2004 până în 2014, el a fost comisar european pe Agricultură.

Mai târziu, după ce tragedia din ”Colectiv” a dus la căderea Guvernului Ponta, Dacian Cioloș a ajuns chiar premier al unui guvern de tehnocrați. Rezultatele guvernării sale au fost văzute ulterior drept una dintre explicațiile pentru rezultatul alegerilor prezidențiale din 2016. PSD a câștigat atunci cu un scor zrobitor și au urmat trei ani de guvernare social-democrată marcată de decizii în Justiție și Economie ce au declanșat cele mai ample proteste din România postdecembristă.