Valer Marian acuză abuzurile comise în cazul Mariana Rarinca: Senatorul solicită revocarea din funcție a șefilor DNA, Laura Codruța Kovesi și Marius Iacob, precum și a președintelui Înaltei Curți, Livia Stanciu

Senatorul Valer Marian îi cere ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, să intervină în cazul Rarinca, femeia ținută în arest 6 luni după o plângere a șefei ÎCCJ, Livia Stanciu.

Senatorul solicită revocarea din funcție a șefilor DNA, Laura Codruța Kovesi și Marius Iacob, precum și a președintelui Înaltei Curți, Livia Stanciu, scrie stiripesurse.ro.

Valer Marian arată că în scandalul „Rarinca Gate” se conturează săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu de către procurorii DNA care au efectuat urmărirea penală și de către judecătorii care au dispus arestarea preventivă ori prelungirea acesteia, a complicității la infracțiunea de abuz în serviciu de către procurorii șefi ai DNA, Laura Codruța Kovesi și Marius Iacob, precum și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare de către președintele Înaltei Curți de Casție și Justiție, Livia Stanciu.

Totodată, senatorul  anunță că intentionează să sesizeze Comisia pentru cercetarea abuzurilor și Comisia pentru apărarea drepturilor omului din Senat, în vederea declanșării unei anchete parlamentare în legatură cu abuzurile și nelegalitățile comise în cazul Marianei Rarinca.

“Mai multi procurori si judecatori au incalcat cu rea credinta norme de drept material si procesual penal, aducand vatamari grave unui simplu cetatean, achitat definitiv dupa ce a fost tinut 191 de zile in stare de arest, in cazul Mariana Rarinca versus Livia Stanciu (presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie), care poate avea actualmente in Romania conotatiile si valentele celebrului caz Dreyfus din Franta sfarsitului de secol XIX:

I. In cauza au fost incalcate, in opinia mea (de cetatean si de parlamentar, dar si de fost procuror) norme imperative privind competenta materiala si teritoriala, pretinsa infractiune de santaj, pentru care a fost arestata, trimisa si judecata si condamnata in prima instanta doamna Mariana Rarinca nefiind de competenta Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), si in nici un un caz a structurii centrale a acestei institutii, ci de competenta Parchetului de pe langa Judecatoria Galati.

Ratiunea art. 13/1 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie este de a pedepsi mai sever infractiunea de santaj savarsita de o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei unei persoane juridice fara scop patrimonial, avand in vedere ca o astfel de persoana isi poate folosi influenta ori autoritatea in scopul obtinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Potrivit acestui text de lege, subiectul activ al infractiunii de santaj trebuie sa detina o astfel de functie, ori, in speta, nu doamna Mariana Rarinca detinea o astfel de functie, ci subiectul pasiv al pretinsei infractiuni de santaj, doamna Livia Stanciu, care era presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Procurorii de caz nu au aratat in rechizitoriul emis in cauza motivele pentru care au facut aplicatiunea art. 13/1 din Legea nr. 78/2000, raportat la calitatea de subiect activ al pretinsei infractiuni de santaj a doamnei Mariana Rarinca.

In compenta materiala a DNA este, de exemplu, infractiunea de santaj imputata ex-presedintelui Traian Basescu de catre senatorul Gabriela Vranceanu Firea, dar in acest caz DNA nu a dovedit acelasi zel in a se sesiza, cazul fiind instrumentat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ca urmare, in cazul Rarinca trebuiau sa se aplice regulile generale de competenta materiala si teritoriala, respectiv plangerea penala trebuia adresata Parchetului de pe langa Judecatoria Galati, urmarirea penala trebuia efectuata de aceasta unitate de parchet, iar cauza trebuia judecata de instantele din Galati, fiind intrunite primele trei cazuri din ordinea de prioritate pentru competenta teritoriala: locul savarsirii infractiunii, locul in care a fost prins suspectul sau inculpatul si locuinta suspectului sau inculpatului.

Oare de ce nu a sesizat presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie Parchetul de pe langa Judecatoria Galati si de ce nu a dorit ca procesul sa se desfasoare la instantele din Galati? De ce nu s-a sesizat DNA si in cazul santajului de care este acuzat fostul presedinte Traian Basescu?

II. In cauza nu este intrunita latura obiectiva a infractiunii de santaj imputata doamnei Mariana Rarinca.

In principal, din probele administrate in cauza nu rezulta faptele reale sau imaginare compromitatoare cu a caror dare in vileag ar fi amenintat-o inculpata Mariana Rarinca pe persoana vatamata Livia Stanciu, care trebuie sa fie determinate prin indicarea de persoane si de actiuni sau inactiuni circumstantiate ca timp, loc si mod de producere. Potrivit rechizitoriului, inculpata i-a comunicat persoanei vatamate ca ii va aduce la cunostinta astfel de fapte determinate prin expedierea unui fax la Inalta Curte de Casatie si Justitie (locul sau de munca), in data de 09.06.2014, dar acest fapt nu s-a mai produs, intrucat in dimineata zilei respective DNA a efectuat perchezitii la domiciliul si la locul de munca al inculpatei, iar dupa aceste acte procedurale a dispus retinerea acesteia, punandu-se intrebarea daca DNA nu a urmarit, in primul rand, sa impiedice divulgarea unor fapte compromitatoare pentru presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In subsidiar, arat ca din probele administrate in cauza nu rezulta fara echivoc ca inculpata ar fi solicitat persoanei vatamate suma de 20.000 de euro invocata de aceasta, ci doar suma de 2.400 de euro, reprezenand datorii ale persoanei vatamate si ale sotului decedat.

III. In cauza nu au fost intrunite conditiile si cazurile in care se poate dispune arestarea preventiva a inculpatului, avand in vedere ca doamna Mariana Rarinca nu s-a sustras urmaririi penale, nu a incercat sa infuenteze martori sau sa distruga probe, nu a pregatit si nu a savarsit o noua infractiune si, ce este esential, nu prezenta o stare de pericol pentru ordinea publica.

Pe de alta parte, durata arestarii preventive a inculpatei Mariana Rarinca (191 de zile) a fost excesiva, depasind un termen rezonabil, raportat la periculozitatea sociala a faptei si a persoanei, chiar daca termenul maxim de 180 de zile prevazut de art. 23 alin. 5 din Constitutia Romaniei nu a fost depasit in cursul urmaririi penale ci in cursul judecatii.

De ce a mai fost mentinuta doamna Mariana Rarinca in stare de arest dupa ce a fost trimisa in judecata la 20 de zile de la inceperea urmaririi penale?

IV. In cauza a fost inregistrat un exces de forta din partea institutiilor judiciare ale statului.

Pentru anchetarea unei infractiuni de drept comun imputata unui simplu cetatean au fost delegati doi procurori de catre conducerea DNA, iar in luarea si prelungirea arestarii preventive, precum si in judecarea contestatiilor impotriva acestei masuri restrictive de libertate, au fost implicati 10 judecatori. DNA a efectuat trei perchezitii domiciliare in cauza, respectiv la locuinta inculpatei, la locuinta unui fiu al acesteia si la punctul de lucru al intreprinderii sale individuale. In perchezitia domiciliara a unui simplu cetatean au fost implicati noua angajati ai statului (un procuror, doi ofiteri de politie judiciara si sase agenti mascati). In timpul perchezitiei nu s-a permis norei inculpatei sa se deplaseze la un magazin alimentar ca sa cumpere lapte pentru copil. Dupa perchezitie, cei doi fii ai inculpatei au fost dusi cu forta de la Galati la Bucuresti, la sediul central al DNA, desi, avand calitatea de rude gradul intai cu inculpata, nu aveau obligatia sa dea declaratii de martor si acest fapt trebuia sa le fie adus la cunostinta de organele judiciare inaintea plecarii din Galati. In Penitenciarul Targsor, inculpata a fost mutata arbitrar, la un moment dat, din camera in care a fost incarcerata, pentru a nu intra in contact vizual si verbal cu fostul adjunct al procurorului general al Romaniei, Angela Nicolae, care era incarcerata intr-o camera apropiata.

V. Procurorii DNA au manifestat exces de zel, cu rea credinta, in cauza.

Plangerea penala a persoanei vatamate Livia Stanciu a fost inregistrata personal de procurorul Marius Iacob, adjunctul procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, nu de procurorul de serviciu din ziua respectiva (04.06.2014). In aceeasi zi, conducerea DNA a delegat doi procurori (Iulian Pancesu si Carmen Damian) sa cerceteze plangerea, care au audiat-o deindata pe persoana vatamata si au declansat urmarirea penala, solicitand si obtinand interceptarea convorbirilor inculpatei si desemnand un colaborator cu alta identitate decat cea reala, care a incercat din ziua urmatoare sa obtina probe prin actiuni provocatoare.

Procurorii de caz au dispus retinerea inculpatei dupa 5 zile de la la inregistrarea plangerii persoanei vatamate, in ziua efectuarii perchezitiei domiciliare, si au solicitat arestarea preventiva a acesteia in ziua urmatoare. Procurorii de caz au finalizat urmarirea penala si au sesizat instanta de judecata prin rechizitoriu dupa 20 de zile de la inregistrarea plangerii persoanei vatamate, manifestand o celeritate mai putin intalnita. Procurorii de caz au formulat cereri multiple si nejustificate de prelungire a arestarii preventive. Procurorul de sedinta a solicitat in faza de apel aplicarea unei pedepse mai mari de trei ani cu inchisoare cu executare. Iar procurorul sef al DNA a introdus contestatie in anulare dupa achitarea definitiva a inculpatei Mariana Rarinca, invocand un motiv discutabil de incompatibilitate, care, in mod normal, ar fi trebuit invocat de catre persoana vatamata in cursul judecarii apelului.

Nu in ultimul rand, procurorii DNA au sesizat (nelegal) Tribunalul Bucuresti ca instanta de fond, apreciind probabil ca, impreuna cu ‘partenerii’ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Serviciul Roman de Informatii, vor putea controla si influenta mai sigur si eficient, la instantele din Bucuresti, ‘campul tactic’ devoalat recent de catre Dumitru Dumbrava, directorul Directiei Juridice a SRI.

VI. In cauza exista suspiciuni ca ar fi fost incalcat dreptul la aparare al inculpatei, drept prevazut de art. 24 din Constitutia Romaniei si de art. 10 din Codul de procedura penala, avand in vedere ca avocatul ales a renuntat sa o mai apere la un moment dat, iar alti avocati au refuzat sa angajeze cauza, cel mai probabil din cauza temerii fata de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care avea statut de persoana vatamata, si fata de DNA, care a instrumentat dosarul de urmarire penala.

In conditiile pronuntarii unei hotarari definitive de achitare a inculpatei Mariana Rarinca pentru infractiunea de santaj, coroborand incalcarile de drept material si de drept procesual penal cu excesul zel si de forta al DNA, raportat la calitatea de persoana vatamata a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care la ultimele doua bilanturi anuale s-a declarat ‘partener de nadejde’ al DNA si care avea interesul ca inculpata sa fie pusa in imposibilitate, prin perchezitie domiciliara, arestare preventiva si condamnare cu executare, sa dezvaluie public fapte compromitatoare despre persoana sa, in cauza se contureaza savarsirea infractiunii de abuz in serviciu de catre procurorii DNA care au efectuat urmarirea penala si de catre judecatorii care au dispus arestarea preventiva ori prelungirea acesteia, a complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu de catre procurorii sefi ai DNA, Laura Codruta Kovesi si Marius Iacob, precum si a infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare de catre presedintele Inaltei Curti de Castie si Justitie.

Avand in vedere ca in speta ne aflam in fata unui abuz judiciar evident (nu a unei erori judiciare) si tinand cont ca presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a dat de inteles ca este doar presedintele institutiilor, nu si al cetatenilor, ca CSM a manifestat o atitudine partinitoare si proteguitoare fata de institutiile judiciare implicate (care a devenit de altfel un obicei al acestei institutii abilitate cu cercetarea si sanctionarea disciplinara a magistratilor), ca nici unul din ONG-urile care clameaza apararea drepturilor omului nu a adoptat o atitudine favorabila inculpatei achitate definitiv si ca majoritatea presei a manifestat o atitudine partizana, incorecta si anormala, vadit favorabila sefelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si DNA (in genul atitudinii prostatale manifestate de o parte a presei franceze in cazul Dreyfus), va solicit domnule ministru al Justitiei ca, in conditiile in care procurorii din Romania se afla sub autoritatea dumneavoastra, conform art. 132 alin. 1 din Constitutie, si aveti calitatea de membru de drept al CSM, potrivit art. 133 alin. 2 lit.a din Constitutie, sa dispuneti urmatoarele:

I. Sesizarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inclusiv prin transmiterea prezentei interpelari, pentru a se efectua cercetari asupra persoanelor mentionate in alineatul precedent, sub aspectul savarsirii infractiunilor aratate mai sus.

II. Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea ca Inspectia Judiciara sa efectueze verificari cu privire la activitatea necorespunzatoare a procurorilor si judecatorilor implicati in cauza, sub aspectul criticilor formulate in interpelare, urmand ca, dupa finalizarea inspectiei si aplicarea de sanctiuni disciplinare magistratilor vinovati, sa efectuati si urmatoarele:

1. In conformitate cu prevederile art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, sa propuneti presedintelui Romaniei revocarea din functiile de conducere a procurorilor vinovati, inclusiv a procurorilor sefi ai DNA.

2. In conformitate cu prevederile art. 53 alin. 6 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, sa initiati sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la cererea unei treimi din numarul membrilor, pentru a propune presedintelui Romaniei revocarea din functie a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Solicit sa-mi transmiteti raspuns scris si verbal privind demersurile si constatarile efectuate, precum si masurile dispuse si sanctiunile aplicate.

Solicit raspuns cat mai urgent posibil intrucat intentionez sa sesizez si Comisia pentru cercetarea abuzurilor si Comisia pentru apararea drepturilor omului din Senatul Romaniei, in vederea efectuarii unei anchete parlamentare cu privirile la nelegalitatile si abuzurile comise in cazul Rarinca, care se contureaza a fi, prin derapaje si urmari, implicari si complicitati, un abuz fara precedent in perioada postcomunista.

Domnule ministru, va recomand sa cititi (sau sa recititi) articolul ”J´acuse”, publicat de scriitorul Emile Zola referitor la cazul Dreyfus, care a fost adevarata piatra de hotar pentru justitia franceza, si sa dovediti fermitate si impartialitate in gasirea unei solutii corecte si echitabile intre statul represiv, reprezentat in speta de sefii justitiei romane, si un simplu cetatean, care sa fie benefica tinerei noastre democratii si bunului mers al justitiei. Este absolut inadmisibil ca, in plin secol XXI si intr-un stat membru al Uniunii Europene, sa folosesti cea mai inalta functie din magistratura pentru satisfacerea unui interes sau a unui moft personal”.