Trei judecători CCR îi țin partea lui Dragnea. De ce cred aceștia că șeful PSD trebuia să fie premier chiar dacă este condamnat penal
Curtea Constituțională a publicat marți motivarea deciziei prin care a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului la legea care interzice persoanelor condamnate penal să dețină funcții în Guvern. CCR a susținut că această interdicție trebuie să înceteze, conform legislației, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistiei. (Detalii AICI)
De precizat este că fix această lege contestată la CCR este cea care l-a împiedicat pe liderul PSD Liviu Dragnea să devină premierul României, el având o condamnare cu suspendare pentru fraude electorale.
Interesant este că trei dintre judecătorii Curții Constituționale au formulat o opinie separată la această motivare. Este vorba despre Valer Dorneanu, Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu, care consideră că excepţia de constituţionalitate ar fi trebuit admisă din mai multe motive. Practic, opinia lor este că Liviu Dragnea ar trebui să aibă dreptul de a fi premierul României, chiar dacă este condamnat penal.
"(…) funcţiile şi demnităţile publice de natură politică nu pot fi comparate, în privinţa condiţiilor de acces, cu cele de carieră, aşadar cu cele care implică apartenenţa la un corp profesional", scriu cei trei judecători în opinia separată, potrivit stiripesurse.ro.
Deşi accesul la alte funcţii politice se face prin alegeri, "sub aspectul condițiilor de acces, nu se poate realiza nici o diferenţiere – decât artificială – între aceştia, întrucât toţi sunt subiecţii unor raporturi pure de drept constituţional", au mai susținut aceștia.
"Cu atât mai paradoxală este situaţia cu cât Guvernul se află sub control parlamentar, iar controlul activităţii sale poate fi realizată de o autoritate ai cărei reprezentanți, deşi aleşi de popor, nu beneficiază de un trecut integru, asemenea membrilor Guvernului, prin efectul sintagmei criticate. A fost voinţa constituantului originar de a condiţiona doar de existenţa drepturilor electorale accesul la funcţiile/demnităţile pur politice de la vârful celor două puteri, şi nu de condiţii de acces suplimentare, de natură să creeze o diferenţiere vădită între aceste funcţii/ demnităţi politice", se mai arată în documentul citat de stiripesurse.ro.
Cei trei judecători au mai susținut că trebuie aplicat același tratament juridic, altfel fiind vorba despre o discriminare sau un privilegiu.
"În situaţia de faţă, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii, aşadar aplicându-se şi raportându-se doar la condiţiile prevăzute de Constituţie", se mai arată în motivare.