Traian Băsescu trimite spre reexaminare Legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern pentru afaceri europene

Președintele Traian Băsescu a trimis spre reexaminare Legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, se arată într-un comunicat de presă al Președinției.

”Considerăm că se impune eliminarea din textul legii a mandatului propus de Guvern și amendat de Parlament având în vedere regulile impuse de jurisprudența  Curții Constituționale prin care s-a statuat că numai președintele României poate să mandateze Guvernul în domeniul politicii externe”, se arată în comunicat.

De asemenea este cerută adăugarea principiului proporționalității, alături de cel al subsidiarității în ceea ce privește analiza efectuată de Parlament asupra proiectelor de acte normative europene.

Externe - 14 dec, 12:42

Președintele Coreei de Sud va fi suspendat din funcție și pus sub acuzare. Moțiunea a obținut majoritatea voturilor în Parlament

Motivele cererii:

În primul rând, cu privire la dispoziţiile Art. 18, în forma iniţială a legii supusă controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională a constatat că acestea aduc atingere prevederilor Art. 80 Alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 Alin. (4) din Constituţie şi a reluat, în esenţă, argumentele principale pe care şi-a întemeiat Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 479/2012. Astfel, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că: „În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru.” Totodată, Curtea a reţinut că: „potrivit Art. 80 Alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional (…)”. În ceea ce priveşte Guvernul, în aceeaşi decizie se stipulează că „rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat” şi că „acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României”.

În al doilea rând, cu privire la dispoziţiile Art. 3 în forma legii supusă controlului de constituţionalitate, Curtea a constatat că acestea „încalcă prevederile Art. 1 Alin. (5) şi Art. 67 teza întâi din Legea fundamentală” întrucât „Parlamentul, în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene adoptă «opinii»”, iar acestea nu se află printre actele ce sunt prevăzute de Art. 67 teza întâi din Constituţie, respectiv „legi, hotărâri şi moţiuni”. Or, potrivit noii reglementări, Parlamentul urmează să adopte „rezoluţii”, iar acestea nu se regăsesc în textul constituţional indicat de Curtea Constituţională. Considerăm că înlocuirea „opiniei” cu „rezoluţie”, în condiţiile în care acest din urmă termen nu apare în enumerarea de la Art. 67 din Constituţie, nu înlătură situaţia de neconstituţionalitate.