Tot mai multe state din Uniunea Europeană negociază și obțin excepții de la aplicarea sancțiunilor contra Rusiei pe zona de energie, pentru a-și proteja cetățenii de creșterile de prețuri. În România, însă, nu mișcă nimic. Guvernul de la București pare că nu depune niciun efort la nivelul UE pentru a negocia în sprijinul românilor. Efectul este că prețurile la combustibili și energie sunt tot mai mari și creșterile merg pe lanț, antrenând scumpiri la toate categoriile de produse și servicii. Pasivitatea politicienilor noștri, în comparație cu eforturile celor din alte țări de a-și ajuta cetățenii, a fost remarcată și de profesorul Mircea Coșea, într-o intervenție pentru B1 TV.
Luni, după săptămâni întregi de negocieri, liderii UE s-au pus de acord asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ca să evite veto-ul Ungariei, oficialii europeni au modificat proiectul inițial, așa că s-a ajuns la un embargo care să vizeze inițial petrolul transportat pe cale maritimă.
Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a încercat să prezinte rezultatul discuțiilor ca pe o victorie a unității UE. În fapt, însă, ceilalți au cedat în fața presiunilor maghiare, căci noile sancțiuni prevăd o excepție pentru petrolul rusesc livrat prin conducte.
„Excepţiile temporare privind importurile de petrol prin oleoducte vor fi eliminate de Consiliul UE cât se poate de rapid”, se arată în acordul UE.
Evident, la Budapesta totul a fost prezentat ca o victorie a Ungariei în fața Comisiei Europene. Premierul ungar Viktor Orban chiar le-a transmis maghiarilor că „pot dormi liniștiți”, pentru că sunt apărați scumpirile pe care embargoul petrolier le va aduce în restul Europei.
Ulterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunțat că țara sa a fost scutită de embargoul UE pe petrolul rusesc până la finele anului 2024. El a precizat că, astfel, Bulgaria va avea timp să-și adapteze rafinăriile la procesarea altor tipuri de petrol.
Iar despre sancțiuni care să vizeze importurile de gaze naturale din Rusia nici nu poate fi vorba. „Un embargo asupra gazelor nu va constitui o temă şi (cancelarul german) Olaf Scholz a dat de înţeles în mod clar asta”, a declarat Karl Nehammer, cancelarul austriac.
Recent, Politico a întocmit o listă a țărilor care au cedat presiunii Rusiei și au acceptat să plătească în ruble pentru gazul rusesc: Ungaria (MVM), Germania (VNG, RWE, Uniper) Franța (Engie), Italia (Eni), Austria (ONV), Cehia (CEZ), Slovacia (SPP) și Slovenia (Geoplin).
Amintim că al cincilea pachet de sancțiuni include un embargo pe cărbunele rusesc, dar interdicția intră în vigoare abia din a doua săptămână a lunii august. Totuși, a fost interzisă deja semnarea de noi contracte.
Într-o intervenție în cadrul Știrilor B1 TV, prezentate de Irina Petraru, profesorul de economie Mircea Coșea a remarcat faptul că decidenții români nu negociază la Bruxelles, așa cum fac politicienii altor state. Rezultatul este că românii trebuie să suporte povara prețurilor tot mai mari.
„Lucrurile se agravează și văd că nu se iau măsuri la nivelul țării, adică trebuie să ne gândim puțin și la interesele României, pentru că nu putem, până la urmă, să acceptăm toate aceste măsuri. Alții văd că nu le acceptă și poate bine fac. Nu știu, nu mă pronunț, da văd că așa fac.
Premierul Ungariei a anunțat că familiile maghiare pot dormi liniștite, că prețurile nu vor crește. Dar de ce să nu doarmă liniștite și familiile din România?
În primul rând, (autoritățile) să atace problema energiei la baza ei, nu cu anumite prelungiri și medicamente care nu fac decât să prelungească boala. Plafonarea care s-a făcut pe un an nu rezolvă porblema costului energiei în România. Energia va costa și mai mult în toamnă.
Trebuie reluată activitatea de la nivelul liberalizării prețului energiei când România, din nou, nu a negociat cu Uniunea Europeană. Alți au negociat pentru prelungirea timpului de tranziție până la piața liberă. Noi nu am negociat și am pus în aplicare cu efectele pe care le vedem.
Nu am negociat nici prelungirea perioadei în care folosim cărbunele și vedem ce se întâmplă.
Sigur, e nevoie și de o mai mare atenție pentru creșterea producției de energie, dar și pentru felul în care negociem cu UE, în condițiile în care România se află la granița proximă, 40 de km, de un război, avem cheltuieli mari cu întreținerea armatei, pentru înarmare, că trebuie să luăm în calcul orice pericol militar. Toate acestea aduc sacrifici pe bugetul României care trebuie ajutat.
Dl președinte Iohannis s-a dus la Bruxelles cu un program de solidaritate prin care ne spunea nouă, când a plecat, că speră să aibă din partea UE un ajutor pentru a suporta aceste pierderi pe care România le are. N-am auzit că s-a întâmplat ceva cu această solidaritate. Nimic! Am auzit, în schimb, că Ungaria a reușit să nu intre în această zonă de penalizări și ieri dimineață am auzit că Bulgaria la fel. De ce? Noi de ce nu?”, a declarat Mircea Coșea, pentru B1 TV.