Titus Corlățean: Dacă textul de negociere pe buget e inacceptabil, trebuie să spunem, inclusiv prin veto
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, afirmă că aşteptările societății faţă de înaltul oficial care va reprezenta România la Consiliul European sunt de a promova „fără echivoc şi cât se poate de ferm” interesele României, „iar acesta înseamnă inclusiv utilizarea dreptului de veto”, transmite Mediafax.
MAE a transmis, sâmbătă, printr-un comunicat, o serie de precizări referitoare la declaraţiile publice pe tema utilizării dreptului de veto în contextul negocierilor din Consiliul European pe tema exerciţiului financiar 2014-2020.
Ministerul menţionează că, „potrivit Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun”.
„Modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul. Această modalitate de adoptare presupune obţinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunând practic de un drept de veto în privinţa adoptării cadrului financiar multianual”, se mai precizează în comunicat.
MAE precizează că, în cazul în care interesele politice şi economice majore ale unui Stat Membru nu se regăsesc în forma finală a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o opţiune care poate fi luată în calcul de oricare dintre Statele Membre ale Uniunii.
Acest lucru ar presupune practic neajungerea la consens şi implicit amânarea luării unei decizii pe subiectul respectiv pentru o altă reuniune a Consiliului European.
„În istoria Consiliilor Europene au fost astfel de situaţii. Chiar negocierile cu privire la cadrele financiare multianuale anterioare au cunoscut astfel de momente. Astfel, acordul asupra actualului cadru financiar multianual (2007-2013) a fost obţinut la Consiliul European din decembrie 2005, în condiţiile în care primele negocieri la nivelul Consiliului European din iunie 2005 au eşuat, pe fondul blocajului generat de opoziţia clară a unor state membre, nefiind posibilă obţinerea consensului Statelor Membre asupra pachetului de compromis propus la momentul respectiv de Preşedinţia rotativă. Deci opţiunea există şi a fost folosită de statele membre, la nivelul Consiliului European, când au considerat că interesele lor majore nu sunt reflectate de pachetul de negociere”, a spus ministrul Titus Corlăţean, potrivit comunicatului.
Acesta a arătat că obiectivele României în aceste negocieri sunt cunoscute şi clare, iar interesele sale privind politica de coeziune şi politica agricolă comună „trebuie ferm şi vocal protejate şi susţinute” în cadrul negocierilor.