Tăriceanu vrea schimbarea modului în care sunt numiți șefii Înaltei Curți, DNA și Parchetului General: Președintele Senatului a inițiat o propunere legislativă "pentru a scoate actul de Justiție de sub influența politicului"

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat, joi, că a inițiat o propunere legislativă care prevede schimbarea procedurii de numire a șefilor DNA, Parchetului General și ai Înaltei Curți, informează Agerpres. Prin această inițiativă, copreședintele ALDE dorește scoaterea actulului de Justiție de sub influența politicului.

„Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau președintele, ministrul Justiției — deci factori politici, scoatem de sub incidența factorului politic complet și lăsăm CSM, pentru procurori, și ÎCCJ, pentru judecătorii Înaltei Curți, să aleagă președintele, vicepreședintele și președinții de secții. Cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituții, să întărească sentimentul, percepția și realitatea de totală independență a Justiției. Scoaterea de sub orice incidență a decidenților politici în privința acestor numiri, în așa fel încât progresele de până acum să fie întărite și anumite slăbiciuni care se constată în prezent să fie îndepărtate”, a declarat Tăriceanu.

Astfel, Tăriceanu Înalta Curte de Casație și Justiție să își numească președintele dintre judecătorii care au funcționat la aceasta instanță cel puțin doi ani.

Politică - 11 sep, 14:13

Primărița comunei Deda, Lucreţia Cadar, a fost reţinută de DNA. Acuzațiile procurorilor

Concret, Tăriceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În prezent, art. 53, alin. 1 prevede că președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai ÎCCJ sunt „numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.

Arătând că „trebuie să existe o simetrie — cei care fac numirea fac și revocarea”, Călin Popescu-Tăriceanu propune ca și art. 53, alin. 6 să fie modificat prin inițiativa sa de lege, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă „de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător”.

În prezent, revocarea acestora din funcție de face de către președintele României, la propunerea CSM.

De asemenea, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat. Acesta prevede că „Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului”.

De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54, alin. 1 în sensul că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia „sunt numiți de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Președintele Senatului vrea și modificarea alin. 4 astfel că „revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2 care se aplică corespunzător”.

Președintele Senatului a precizat că propunerea legislativă va fi supusă dezbaterii publice, menționând că aceasta nu conține prevederi care să intre în contradicție cu prevederile constituționale.