Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) trebuie să acționeze pentru desecretizarea de urgență a protocoalelor „ilegale și imorale” dintre SRI, DNA şi instanțele de judecată, a precizat preşedintele ALDE şi al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, într-o postare de pe Facebook, de luni.
Potrivit preşedintelui Senatului, o astfel de desecretizare ar fi justificată pentru ca „românii au dreptul să știe cum au funcționat instituțiile din justiție”, el nefăcând nicio referire la dosarul pe care îl are la DNA şi în care este acuzat de luare de mită.
„Ca urmare a dezvăluirilor din mass-media privind raportul Inspecției Judiciare despre protocoalele secrete dintre SRI-DNA-instanțe de judecată, care ar conține 19 anexe secretizate, CSM trebuie să acționeze pentru desecretizarea lor de urgență. Este necesar ca toate datele din acele protocoale ilegale și imorale să fie făcute publice neîntârziat”, a scris preşedintele ALDE.
„Românii au dreptul să știe cum au funcționat instituțiile din justiție și felul în care serviciile au influențat activitatea lor”, a adăugat el.
„În consecință, având în vedere legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, art. 24, al. 5, care stipulează că nu pot fi secretizate documente în scopul ascunderii încălcărilor legii sau limitării accesului la informațiile de interes public, solicit doamnei Lia Savonea, președintele CSM, să clarifice urgent situația și să desecretizeze toate anexele privind protocoalele secrete înainte de discutarea în plen a raportului Inspecției Judiciare”, a adăugat Călin Popescu Tăriceanu, despre care recent au apărut informaţii că ar dori să candideze la prezidenţiale.
În continuare, el şi-a reluat atacurile la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, pe care l-a acuzat că foloseşte Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) „pentru a face jocurile sale politice”, şi la adresa căruia a făcut aluzii cu privire la faptul că, până acum, nu ar fi fost interesat de „independența reală a Justiției”.
„În mod firesc, președintele Iohannis ar trebui ca, pentru prima dată în cinci ani de mandat, să facă ceva concret pentru independența reală a Justiției. Să participe la ședința CSM în care se discută raportul și să o prezideze, astfel încât să se asigure că acele anexe sunt desecretizate. Mai departe, în calitate de președinte al CSAT, pe lângă folosirea acestui rol pentru a face jocurile sale politice, ar trebui să solicite neîntârziat SRI să facă publice toate informațiile cu privire la protocoalele secrete cu Justiția (modul de lucru, număr de ofițeri implicați, numărul dosarelor din justiție în care au fost folosite, etc)”.
În închiere, el l-a acuzat pe Klaus Iohannis că nu ar fi fost un „președinte al românilor”, ci al „băieților cu ochi albaștri”.
„Klaus Iohannis ar trebui, la fel de firesc, să decidă dacă în ultimul an de mandat vrea să fie măcar o dată președintele românilor și nu doar al ‘băieților cu ochi albaștri'”, se arată în postare.
În dosarul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de luare de mită, DNA a indicat că, în perioada când era premier, ar fi primit foloasese materiale de aproape 800.000 de dolari pentru a interveni în favoarea unor acte adiționale la un contract derulat de o firmă austriacă. Banii fiind, ulterior, folosiți în campania electorală. Firma austriacă la care DNA face referire procurorii fiind Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărui nume a fost legat şi dosarul Microsoft.
Pe 7 iulie 2016, DNA l-a mai trimis pe preşedintele ALDE în judecată pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului – dosar în care a fost achitat.
La alegerile europarlamentare, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu a obţinut doar 4,2% din voturi, insuficient pentru a ocupa un loc în Parlamentul European.
La scurt timp după aceea, ALDE România s-a retras din ALDE european, familia să europeană. Oricum, anterior alegerilor, Guy Verhofstadt ceruse excluderea partidului lui Călin Popescu Tăriceanu din ALDE Europa.
Postarea originală a preşedintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu