Tăpălagă îi dă un pont lui Iohannis: Are ocazia să arate că își exercită prerogativele Constituționale ca un șef de stat care înțelege sensul votului din noiembrie

Comisia Juridică, formată din 3 membri PSD-UNPR, 5 membri PNL, un membru susținător al lui Mircea Geoana și un membru UDMR,  a avizat favorabil cererea procurorilor DNA de încuviințare a arestării preventive pe numele senatorului Dan Șova cu șase voturi pentru și cinci împotrivă.

Săptămâna viitoare urmează votul în plen în cazul Dan Șova.

“N-ar fi deloc exclus să asistăm la încă un parlamentar apărat de procurori. Ar fi înca o ușă trântită în nasul DNA, încă o anchetă blocată, după cazurile Borbely și Vosganian”, afirmă Tăpălagă.

Jurnalistul notează într-un editorial postat pe Hotnews că nu trebuie să privim neputincioși cum parlamentarii se apară între ei ascunzându-se în spatele unui vot anonim, ca gest de supremă lașitate: “Niciodată. Ca prim pas, putem încerca să-i determinam să-și asume în scris, cu explicații, frăția cu penalii.”

Dacă Senatul va respinge și cererea de arestare în cazul Șova, după ce i-au scăpat pe Vosganian și Borbely, ne aflăm în fața unui conflict juridic de natură constituțională între puterile statului.

“În cazul de față, acest conflict este între puterea legislativa (Parlament) și puterea judecătorească (procurorii sunt asimilați magistraților, autoritate judecătorească). Potrivit legii, cei care pot sesiza CCR în astfel de situații sunt: președintele României, unul din președinții celor două Camere, primul-ministru sau  președintele CSM.”, scrie Tăpălagă.

“În consecință, Klaus Iohannis ar avea ocazia să arate că își exercită prerogativele Constituționale ca un șef de stat care înțelege sensul votului din noiembrie. Și Victor Ponta are, teoretic, posibilitatea să acționeze, dar el s-a remarcat până acum ca avocat al penalilor, deci nu prea putem conta pe el.”, completează jurnalistul.

Desigur, ideal ar fi ca parlamentarii să nu mai judece dosarele pe fond, să nu se mai comporte unii pe alții atunci când sunt căutați de procurorii anticorupție pentru faptele sale.

“Până acum, parlamentari au respins cererile procurorilor fără a fi obligați să-și motiveze decizia. Au fost decizii pur politice, arbitrare, pronunțate în funcție de influența și capacitatea fiecăruia de a-și impresiona colegii”, a conchis Dan Tăpălagă.