Stelian Ion a explicat unde s-au blocat reformele în Justiție: „O negociere pentru un viitor guvern trebuie să lămurească aceste lucruri” (VIDEO)

Publicat: 07 09. 2021, 15:59
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Stelian Ion (USR PLUS), ministru al Justiției până a fost demis de premierul Florin Cîțu, a vorbit, marți, despre blocajele care au stat în calea reformelor pe care nu doar USR PLUS, ci și PNL și UDMR și le-au asumat în programul de guvernare. Ion a dat de înțeles că sprijinul manifestat de prim-ministrul Cîțu și partenerii de guevrnare a fost mai mult de fațadă. În fapt, ideile asupra cărora au agreat la început au fost ignorate. În loc, lui Ion i s-a propus amânarea. În perspectiva unui nou eventual guvern PNL – USR PLUS – UDMR, Stelian Ion susține că aceste lucruri trebuie tranșate de la început pentru a nu mai exista blocaje.

Stelian Ion, despre blocajele din Guvernul Cîțu pe reformele în Justiție

„Am spus că până la finele lunii februarie vom trimite în Parlament proiectul de lege pentru desființarea SIIJ într-o variantă corectă. Asta am și făcut. Am spus că până în aprilie vom trimite noile proiecte de legi ale Justiției către Parlament. Erau toate premisele să se întâmple asta. Când am ajuns la Minister erau în fază de consultare publică. Le am preluat, am adăugat elementele importante care țineau de respectarea MCV și a avizelor Comisiei de a Veneția și am trimis în procedură de avizare aceste proiecte.

Din păcate, ce a urmat a fost un blocaj instituțional. Am văzut critici din partea președintelui care a criticat procedura de numire a procurorilor de rang înalt, procedură care era negru pe alb scrisă în programul de guvernare. Am văzut blocaje și la nivelul celorlalte ministere.

Că tot vorbea Cîțu despre investigații pe care să le facă nu știu cine referitoare la unele blocaje pe avize, precizez că, pe Legea de organizare a sistemului judiciar, am trimis în avizare proiectul pe 26 martie și abia pe 15 aprilie am primit neavizat proiectul, cu unele observații. Deci iată că blocajele trebuie analizate la modul general.

Pe Legile Justiției am avut câteva chestiuni care m-au interesat în mod special. m preluat din proiectul inițial lucrurile bune, dar am insistat pe procedura de numire a procurorilor de rang înalt, trecerea Poliției Judiciare în subordinea Parchetelor, cum era în programul de guvernare, am insistat pe reforma CSM. Cu privire la asta, m-a susprins faptul că fostul ministru, care a promovat varianta inițială a legilor, o variantă corectă și curajoasă, în sensul unei noi modalități de alegere a membrilor CSM, în cadrul discuțiilor am înțeles că acea formă era mai mult pentru negociere, de formă. Eu am insistat și voi insista pe necesitatea acestei proceduri de alegere a membrilor CSM. Trebuie reformată această instituție.

Am trimis proiectul de desființare a SIIJ în Parlament, ce a urmat știți deja. Pe parcursul procedurii am sesizat Comisia de la Veneția și am făcut demers corect. Comisia a validat propunerea Guvernului și se aștepta de la noi să adoptăm proiectul fără alte amendamente. Cele aduse la Camera Deputaților au fost criticate și urma a fi eliminate. Comisia a spus foarte clar, contat opiniei UDMR, că trebuie refăcută competența DNA. De cand s-a publicat avizul Comisie, pe 5 iulie, ar fi trebuit deblocat acest proiect. Mă așteptam la sprijin din partea premierului. Nu l-am primit. În loc să-i convingem pe coelgii din UDMR, s-a propus o tergiversare și tot felul de vriante care nu duceau decât la amânare.

Cu privire la procedura de numire a procurorilor de rang înalt, cine citește programul de guvernare vede procedura clar stabilită și asumată de Guvern. Mi s-a cerut să renunț la ea că nu a fost considerată corectă. Dând dovadă de flexibilitate, am venit cu alte variante, toate având ca principiu ca în acest lanț de numire între Ministerul Justiției și președintele Românei să intervină un mecanism, un element exterior factorului politic, care să garanteze că decizia nu e una exclusiv politică, deoarece oricine e acum președinte sau ministru azi, la un moment dat poate fi periculos ca doar politicienii să decidă asupra numirii procurorilor.

De asta spun că o negociere pentru un viitor guvern trebuie să lămurească aceste lucruri, să nu mai avem parte de blocaje”, a explicat Stelian Ion.