Sorina Matei, despre numirile la șefia Parchetelor: Niște nulități. Oricând un inculpat le poate ataca în instanță. Nu suntem sănătoși la cap…

Numirile procurorilor-șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT sunt lovite de un viciu de legalitate, ceea ce înseamnă că oricând un inculpat le poate ataca în instanță, susține jurnalista B1 TV Sorina Matei, într-un articol pe blogul său.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretele de numire a noilor șefi de Parchete. Astfel Gabriela Scutea va fi noul procuror general, Crin-Nicu Bologa va conduce Direcția Națională Anticorupție (DNA), iar Elena-Giorgiana Hosu este noua șefă a Direcției de Investigare Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

În articolul publicat pe blogul său, Sorina Matei argumentează de ce Gabriela Scutea, Nicu Bologa, Giorgiana Hosu sunt niște „nulități profesionale”, iar numirea lor în fruntea parchetelor este un lucru extrem de grav deoarece, teoretic, aceste numiri ar trebui să reprezinte „o recunoaștere publică a valorii, a vocației profesionale”.

Sorina Matei precizează încă de la început că președintele României are, din punct de vedere legal şi constituţional, calitatea de decident în numirea şefilor marilor parchete, dar asta înseamnă și că aceștia trei sunt ”oglinda” președintelui.

Matei mai atrage atenția că dreptul lui Klaus Iohannis de a numi șefii de Parchete vine la pachet cu o mare responsabilitate: „Preşedintele României, şi nimeni altcineva, și-a asumat astăzi persoanele și și-a asumat tot. Președintele României, Klaus Iohannis răspunde în fața publicului pentru toți cei numiți, pentru că îi validează, și tot el răspunde și pentru rezultate, consecințe și nimeni altcineva”.

De ce sunt cei trei niște nulități? Explică Sorina Matei:

„Ce exemplu să ia procurorii când îi văd pe Gabriela Scutea, Nicu Bologa, Giorgiana Hosu în fruntea parchetelor? Ce să înțeleagă ei? Ce mesaj și semnal se dă procuraturii, când aceștia, sunt de astăzi jupânii lor ierarhici?

Nişte nulităţi profesionale, nişte non-valori vor fi exemplele bune, fericite, demne de urmat, reușitele, succesele, vârfurile procuraturii românești? Niciunul n-a instrumentat, atenție!- la viața lui– niciun dosar important, niciunul n-a obţinut nicio condamnare la care să-ți dai jos pălăria de pe cap, să zici, da, nene, merită, cu el parchetele vor progresa, procurorii se vor apuca de treabă, va impulsiona, va pune biciul pe ei, cine greșește sau e prins cu infractori, pică, i se ia capul. Niciunul din cei 3 până acum n-a clădit şi n-a reuşit nimic. Au lăsat în schimb în urma lor dâre puturoase de controverse publice.

Numirea lui Scutea, procuror general al României, este o glumă sinistră.

Ce să înțeleagă DNA când i-l înfigi în frunte pe Nicu Bologa? Că trebuie să fii dat afară din DNA pe bune, prin rapoarte de control care stau şi după 12 ani în picioare, ca să ajungi șeful ei? Că poți să te remarci prin NUPuri controversate în care scapă afaceriști importanți ca Paskany şi se îngroapă dosare importante, că poți să faci un accident de care chiar el a vorbit fără să îl fi clarificat deplin, că mai important este viciul, prietenia de pahar, fundamentale sunt petrecerile, informalul și încuscrirea cu politicieni inculpați liberali transpartinici, decât confirmarea profesională? Nu v-a ajuns o sufragerie, mai vreți una?

Ce să învețe cei din DNA de la Bologa? Că trebuie să facă dosare de corupție pe fructe, legume și zarzavaturi la propriu, pătrunjel și mărar, că trebuie să dea NUPuri și clasări, că trebuie să fie prieten de petreceri cu oricine? Așa vreți voi să revigorați DNA? Nu v-a ajuns industria reținerilor și arestărilor pe dosare de abuz în serviciu, de la izvoarele dreptului Kovesi, Coldea și Maior?

Ce să înțeleagă DIICOT măi, nene, când i-o cocoți iar în frunte iar pe Giorgiana Hosu? Că poți să nu știi nimic, că poți să te faci de râs continuu, că nu ești în stare nici să vorbești, nici să manageriezi nimic, că poți să nu faci niciun dosar niciodată, că poți să te ia toată lumea la mișto mereu, că poți să îngropi instituția doar printr-un caz ca Caracalul și poți să mai fi numită odată? Ce exemplu să ia procurorii DIICOT?”.

Matei face referire și la ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, cel care a înaintat președintelui cele trei propuneri:

„Faptele lui Cătălin Predoiu sunt binecunoscute, ce să vedeți- tot din trecut, când tot el a fost parte direct implicată în tot felul acţiuni care au dăunat grav Justiţiei.

De exemplu: pregătirea Codurilor pe bani publici, articole care cu sutele, ca popicele au picat la CCR, de proaste ce erau. Menţinerea cu insistenţă a Alinei Bica ca secretar de stat în MJ, mâna sa dreaptă, pe care acum, fugară condamnată, tot Predoiu trebuie să o aducă înapoi. Avizul ilegal pe Gala Bute, care s-a transformat în dosar de corupţie. Protocolul semnat pe vremea sa între PÎCCJ şi SRI, declarat ilegal şi neconstituţional. Numirea consilierei sale ca procuror şef DNA, pe criteriu de prietenie, fără nicio experienţă profesională. Prietenia cu serviciile secrete, graţie controverselor de când era în avocatură, motiv pentru care şi acum Predoiu a umplut MJ de oameni controversaţi, pe unii readucându-i fix în aceleaşi poziţii în minister, ca tristul dinozaur Barac, sau propulsând oameni din serviciile secrete, respectiv SRI, pe care tot în MJ i-a adus”.

Jurnalista a explicat apoi și de ce numirile celor trei procurori sunt lovite de un viciu de legalitate:

„Și ca să fie treaba treabă, numirile procurorilor de mari parchete sunt lovite și un viciu de legalitate. Oricând, un inculpat dintr-un dosar trimis în instanță sub cele 3 nulități numite astăzi de Iohannis se poate duce în instanță și poate ataca numirile, inclusiv decretele președintelui. Pentru că ce să vedeți- în Constituție- adică legea fundamentală, ministrul Justiției, oricum s-ar numi el, este singurul reprezentant al executivului, parte a procedurii de numire, bine definit, în deplinătatea puterilor sale legale. Ceea ce nu e cazul specialistului Predoiu acum. El a început procedura ca ministru plin, a continuat-o și a terminat-o ca parte ca bicefalității autorității executive, ca ministru demis. Fără a mai putea duce la capăt legal decizia, autoritatea lui în materie și însăși procedura.

Ca atare, așa cum s-a întâmplat la completuri, unde ați crezut că ”merge și așa” și nu va vedea nimeni viciul de legalitate, nu este deloc exclus ca la un moment dat, un judecător să dea dreptate unei părți interesate într-un proces, și să vă pice și numirile procurorilor șefi și odată cu ele și toate actele semnate până atunci de aceștia. Niciodată să nu spui niciodată. Realitățile din Justiție bat filmul. Niciodată lucrurile puturoase, făcute pe genunchi, care nu sunt rezistente legal ci șubrede și viciate din start, nu țin. Că n-au cum. Și atunci să vă văd”.

Aceasta a mai susținut, de asemenea, că interviurile desfășurate în cadrul procesului de desemnare a celor trei procurori-șefi au fost „niște glume proaste”, iar una dintre concluziile acestei povești este că „nu suntem sănătoși la cap”.

Explicațiile complete pot fi citite AICI!