Sorina Matei: Secția Adinei Florea, un ‘mort viu’. Oricine este trimis în instanţă de această Secție poate contesta pe două căi diferite neconstituţionalitatea şi ilegalitatea structurii

Oricine este trimis în instanță de către Secția specială de investigare a infracțiunilor din Justiție poate contesta, și chiar pe două căi, neconstituționalitatea și ilegalitatea acestei structuri, susține Sorina Matei. Jurnalista B1 TV explică și cum s-a ajuns în această situație.

Prima greșeală a fost făcută chiar când s-a stabilit modul de constituire a acestei Secții. Deși carierele magistraților trebuie separate, în acest caz judecătorii sunt cei care decid asupra carierei unor procurori și asupra înființării unei secții de procurori. Procesul de stabilire a componenței aceste secții este puternic dezechilibrat în favoarea judecătorilor. Asta deși secția este una de procurori. Nesepararea carierelor este neconstituțională.

Culmea, remarcă Matei, absolut nimeni nu a criticat această neseparare evidentă a carierelor: ”În niciuna din zecile de sesizări pe neconstituţionalitate, nefiind criticat articolul cu pricina băgat în lege, articol care dezechilibrează legea ducând la încălcarea principiului legal al separării carierelor, CCR în mod logic nu s-a putut pronunţa pe acest articol. Şi aşa a rămas. Greşit”.

A doua problemă cu această Secție specială a fost creată chiar de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și de Guvernul PSD-ALDE, prin recent adoptata Ordonanță de Urgență. Deși există un principiu constituțional al controlului ierarhic pe care se fundamentează activitatea procurorilor și deși Curtea Constituțională a decis că această Secție nu poate funcționa altfel decât sub Parchetul General, Toader a făcut fix pe dos: a scos această structură specială de sub Parchetul General, băgând-o în neconstituționalitate totală.

În consecință, susține Sorina Matei, orice act al Secției speciale de investigare a infracțiunilor magistraților poate fi atacat pe neconstituționalitate și ilegalitate. În această situație, continuă jurnalista, normal ar fi ca întreg procesul să fie reluat de la zero, iar o nouă Secție specială să fie constituită respectându-se cu adevărat Constituția. Dar, dat fiind că urmează doi ani electorali, acest lucru nu se va întâmpla: ”Atunci rămâne aşa. Cu toată Secţia lu’ Florea neconstituţională de 2 ori. It’s just a matter of time până când pică toată prăvălia în instanţă. Cam ca la completurile de 5. Numai că aici e mai nasol că sunt de fapt 2 căi prin care toată secţia poate fi declarată NEconstituţională”.

Postarea integrală a jurnalistei Sorina Matei:

”SCOOP: Secţia Adinei Florea, “Mortul viu”. De 2 ori NEconstituţională

Ştiţi ce-au făcut Dragnea, Tudorel, Savonea şi Tăriceanu? Au înfiinţat Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie dar, de fapt, au dat foc secţiei lu’ Florea o dată la naştere şi încă o dată după. De 2 ori! Să vă explic. E foarte simplu. Chiar extrem de simplu.

1. În legile justiţiei, cele 3 (303,304,317), PSD şi ALDE au separat legal şi constituţional carierele. Judecătorii decid pe judecători, procurorii decid pe procurori, prin secţiile aferente din CSM.

2. Însă în modificarea la legea 304, cea privind organizarea judiciară şi cea prin care se înfiinţează şi secţia lu’ Florea a rămas o PRIMĂ bombă fix la temelie. Chiar pe înfiinţarea secţiei. Adică:

-Componenţa comisiei de concurs de înfiinţare a SIIJ a rămas următoarea:
– 3 JUDECĂTORI desemnaţi de Secţia pentru Judecători a CSM+ 1 procuror desemnat de Secţia pentru Procurori a CSM!!!! Dezechilibru ÎN FAVOAREA dreptului de decizie al JUDECĂTORILOR în comisia de concurs la o secţie de PARCHET . (articolul 88 indice 3 alin 2 literele a şi b din Legea 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară)

– Apoi Comisia de concurs (3 JUDECĂTORI+ 1 procuror) va propune Plenului CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri) numirea PROCURORULUI ŞEF al SIIJ.

– Iar revocarea din funcția de procuror-șef al SIIJ se face tot de către Plenul CSM. (10 JUDECĂTORI din 21 de membri).

– Mai mult, şi procurorul şef adjunct al SIIJ este numit în funcţie de Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri).

– Şi revocarea procurorul şef adjunct al SIIJ se face tot de către Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri).

– În plus, SIIJ se încadrează cu procurori numiţi de Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri).

– Concursul pentru SIIJ se bazează şi pe o evaluare a activităţii din ultmii 5 ani. Făcută de 2 procurori şi 2 JUDECĂTORI din cadrul Inspecţiei Judiciare, desemnaţi de Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri). (2 JUDECĂTORI+2 procurori)

– Evaluarea activităţii profesionale a candidaţilor din ultimii 3 ani de activitate se efectuează de către o comisie desemnată de Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri) şi formată din 2 procurori ÎCCJ, 2 JUDECĂTORI din Secţia Penală a Curţii Supreme, propuşi de colegiile de conducere ale acestora, precum şi 1 formator INM, propus de Consiliul ştiinţific. (2 JUDECĂTORI+2 procurori+1 formator)

– Numirea ca procuror în cadrul SIIJ se face de Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri).

– Iar procedurile de numire, continuare a activităţii în cadrul SIIJ, de revocare din funcţiile de conducere şi de execuţie din cadrul SIIJ vor fi detaliate într-un regulament aprobat de Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri).

– Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de numire, Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri).va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activității în cadrul SIIJ și decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activității desfășurate de acesta în ultimii 3 ani.

– Procurorii numiți în cadrul SIIJ pot fi revocați de Plenul CSM (10 JUDECĂTORI din 21 de membri).

Deci avem o situaţie clară în care pe cariera unor PROCURORI şi pe înfiinţarea unei secţii DE PARCHET decid JUDECĂORII. Pentru că există UN SINGUR articol în lege- articolul 88 indice 3 alin 2 literele a şi b care dezechilibrează totul în favoarea JUDECĂTORILOR, făcându-i pe aceştia decidenţi (3+1 chiar în componenţa comisiei de concurs!!!). Aşadar pe înfiinţarea secţiei NU s-au separat carierele. Deci neconstituţional.

3. Opoziţia formată din alţi inteligenţi- nu a criticat prevederea/articolul cu 3 juzi+1 procurică care dezechilibrează toată legea. Că atât de inteligenţi sunt că n-au văzut-o. De fapt, nu le-a picat fisa. Sunt 7 decizii CCR!!!! pe aceeaşi lege şi, dacă vă vine sau nu să credeţi, în niciuna ABSOLUT NIMENI nu a criticat această situaţie clară de neseparare a carierelor pe Secţia vieţii. Deciziile CCR sunt:

*(1) decizia 33 din 23 ianuarie 2018
https://www.ccr.ro/files/products/decizia_33.pdf…

*(2) decizia 45 din 30 ianuarie 2018
https://www.ccr.ro/files/products/45_-_27_febr_2018.pdf

*(3) decizia 67 din 21 februarie 2018
http://www.monitoruljuridic.ro/…/decizia-nr-67-din-21-febru…

*(4) decizia 250 din 19 aprilie 2018
http://www.monitoruljuridic.ro/…/decizia-nr-250-din-19-apri…

*(5) decizia 357 din 30 mai 2018
https://legeaz.net/…/decizie-ccr-357-2018-obiectie-neconsti…

*(6) decizia 457 din 4 iulie 2018 şi
http://www.monitoruljuridic.ro/…/decizia-nr-457-din-4-iulie…

*(7) decizia 483 din 20 iulie 2018
https://lege5.ro/…/decizia-nr-483-2018-referitoare-la-obiec…

– TOATE pe modificarea şi completarea legii 304 privind organizarea juduciară. În niciuna din zecile de sesizări pe neconstituţionalitate, nefiind criticat articolul cu pricina băgat în lege, articol care dezechilibrează legea ducând la încălcarea principiului legal al separării carierelor, CCR în mod logic nu s-a putut pronunţa pe acest articol. Şi aşa a rămas. Greşit. Aşadar BOMBA din fundaţia secţiei lui peşte a rămas, a existat încă de la început şi există încă.

4. Trecem la BOMBA A DOUA. Că vă spuneam că există două. Ce a fost în schimb criticat de Opoziţie pe legea de modificare a 304 de înfiinţare a Secţiei? Altceva. Şi anume că Secţia riscă să fie total independentă de orice, IEŞIND DIN PRINCIPIUL CONSTITUŢIONAL AL CONTROLULUI IERARHIC PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ ACTIVITATEA PROCURORILOR. Ce a decis CCR definitiv şi obligatoriu în legătură cu asta? Că SECŢIA NU poate ieşi din acest PRINCIPIU DIN CONSTITUŢIE. Adicătelea Secţia NU poate funcţiona decât sub PG. Asta există scris negru pe alb în decizia 33 a CCR. Prima decizie a CCR din cele 7 pe legea vieţii 304.

5. Ce a făcut Tudorel cu OUG 7/2019 zilele trecute ca inteligentul? Din disperare, a scos secţia de sub PG, băgând-o în neconstituţionalitate totală. Bineînţeles cu încălcarea deciziei 33 a CCR pe 304, înfiinţarea secţiei! Deci a băgat singur cu mânuţa lui prin OUG Secţia lui Florea A DOUA OARĂ în neconstituţionalitate. De data asta neconstituţionalitate full option, chiar şi pe toate “soluţiile secţiei dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, aşa cum scrie el cu mânuţa în OUG 7/2019. De ce? Pentru că Tudorel de fapt habar n-a avut ce-a decis CCR pe legea 304 şi nici de principiile constituţionale.

6. Efecte? Ohohooo. Orice act al Secţiei lu’ Florea, oricine este trimis în instanţă de Secţia lu’ Florea poate contesta NEconstituţionalitatea şi Ilegalitatea Secţiei de 2 ori, pe 2 căi! Şi pe înfiinţare, şi pe funcţionare. Adică odată pe articolul cu 3 JUDECĂTORI+1 procuror pe noua lege 304 pe ideea separării legale a carierelor ( respectiv art Art. 88 indice3., alin 2 literele a si b din Legea 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară )/ adică înfiinţare, şi a doua oară pe OUG 7/2019 care încalcă decizia 33 a CCR din 23 Ianuarie 2018 în privinţa funcţionării secţiei/ adică funcţionare.

Ce se mai poate face? Practic, nimic. Secţia e viciată de NEconstituţionalitate de 2 ori. E “mortul viu” twice. Şi nici nu ştie. E “mortul viu” prima dată la înfiinţare, şi e “mortul viu” a doua oară graţie OUGului de acum al lui Tudorel, pe funcţionare şi toate soluţiile ei. Teoretic, trebuie înfiinţată o nouă secţie, pe o nouă lege de funcţionare şi de organizare judiciară care să treacă prin Parlament şi prin filtru de constituţionalitate la CCR. Adică de la zero. Fezabil în an electoral cu campanii de europarlamentare şi prezidenţiale unde tema principală este Justiţia? Cam nu. Atunci rămâne aşa. Cu toată Secţia lu’ Florea neconstituţională de 2 ori. It’s just a matter of time până când pică toată prăvălia în instanţă. Cam ca la completurile de 5. Numai că aici e mai nasol că sunt de fapt 2 căi prin care toată secţia poate fi declarată NEconstituţională.

#PentruCăSuntInteligenţi
#AuOmorâtSecţiaLuiFlorea
#De2Ori!
#BigShitHappensTwiceOnlyToIdiots
#FactsDonTCareAboutYourFeelings”