SIE: România a devenit o prioritate a acțiunilor ostile ale Rusiei, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și sabotaje

În nota de informare transmisă CSAT, Serviciul de Informații Externe (SIE) susține că România „a devenit o prioritate a acțiunilor ostile ale Rusiei” și că țara noastră este „o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje”.

Document CSAT Serviciul de Informații Externe

SIE: România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO – a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei

„România – alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO – a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin:

Politică - 04 dec, 23:22

„Instituțiile nu funcționează”. Goșu, despre informările serviciilor privind ingerințele Rusiei: „Mulțumim, știm și noi… Informările arată ca lucrarea unui student la masterat. Moldova n-are 7 servicii ca noi, ci unul, și s-a descurcat mai bine” (VIDEO)

propagandă și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri și comunități specifice ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferinte politice, economice şi de consum media şi implementarea de module de inteligență artificială generative prin care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ)

sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”;

încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina”, explică SIE.

Potrivit Serviciului, mesajele propagandei ruse au vizat:

• „divizarea societății pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul de membru NATO și de sprijinul acordat Kievului;
• discreditarea capacității de răspuns a NATO și României, amplificarea neîncrederii populaţiei în capacitatea de apărare naţională;
• erodarea sprijinului populaţiei pentru deciziile de politică externă ale României;
• evidentierea implicării României în conflict și ambițiilor teritoriale în raport cu statele vecine (ex. Ucraina și R. Moldova)”

Tacticile Rusiei de destabilizare a României

„În cazul operațiunilor informaționale care au vizat direct România, modus operandi a fost similar altor acțiuni propagandistice lansate în spațiul european de la debutul războiului din Ucraina: aceeaşi strategie de fabricare și validare a stirii false (prin intermediul conţinutului multimedia şi detaliilor ample false), utilizarea de metode similare de popularizare și rostogolire a conţinutului (aceeași sursă iniţială; aceleaşi conturi angrenate în popularizarea mesajului; aceleaşi audiențe) și conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni (refugiaţii sau mişcarea de rezistenţă)”, mai notează SIE.

Potrivit Serviciului, tacticile folosite de Rusia includ:

• „utilizarea de materiale foto-video a căror veridicitate este dificil de probat – înregistrări cu presupusele incidente (nu conțin elemente vizibile de identificare, nu poate fi identificată sursa inițială sau locația filmărilor), însoțite de exagerări privind amploarea acestora; fotografii preluate din articole mai vechi din presa locală și manipulate (ex. decuparea datei unei imagini privind un incendiu din 31 iulie 2024 din Bragadiru);
• rostogolirea în masă (cross-posting) prin aproximativ aceleasi conturi, pe multiple retele de socializare (X, Telegram, Facebook) – au fost angrenați: vectori ruşi de propagandă destinată publicului rus, inclusiv politologi sau conturi asociate bisericii, conturi (pro)ruse consacrate pentru acoperirea războiului din Ucraina şi conturi cu vizibilitate ridicată pe spațiul european (ex. audiențe în limbile engleză, franceză, germană, bulgară, spaniolă), dar și în rândul audienței arabe și chineze”.