Senatorul Virgil Chițac: „NATO s-a adaptat de la bun început la situația extraordinară cauzată de COVID-19”

Vergil Chițac, șeful delegației române la Adunarea Parlamentară NATO, a vorbit într-un interviu despre contribuția României și eforturile colective ale aliaților de a limita și depăși pandemia, adaptarea NATO la noul context, lecțiile învățate și implicațiile crizei coronavirusului pentru membrii și partenerii NATO.

“Într-adevăr, NATO s-a adaptat de la bun început la situația extraordinară cauzată de COVID-19, asigurându-se că această criză de sănătate fără precedent nu va deveni o criză de securitate. Alianța a fost implicată activ în sprijinirea statelor membre și a partenerilor săi, oferindu-le instrumente și capacități importante.

România a folosit mecanismele oferite de NATO în domeniul transportului strategic și a fost primul Aliat care a recurs la Capacitatea de Transport Aerian Strategic (SAC) pentru transportul de echipamente medicale în România din Coreea de Sud.

La rândul ei, România a pus la dispoziția aliaților o aeronavă C27 SPARTAN – care poate fi solicitată prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Răspuns la Dezastre (EADRCC) din cadrul NATO – și o facilitate pentru depozitarea materialelor medicale (subordonată Diviziei medicale din cadrul Ministerul Apărării Naționale), ca parte a inițiativei Aliate de a construi un depozit de materiale și echipamente medicale.

De asemenea, România a oferit sprijin Italiei (prin trimiterea a două echipe medicale la Milano și Bergamo), SUA (o echipă medicală în Alabama) și statelor partenere (Republica Moldova și, mai recent, Ucraina)”, a explicat Vergil Chițac.

Acesta apreciază că NATO nu a fost slăbită de actuala criză sanitară și subliniază faptul că trebuie continuată colaborarea între statele membre pentru depășirea pandemiei.

“De la izbucnirea acestei epidemii, NATO a luat măsuri eficiente pentru a limita răspândirea virusului și riscul asociat bolilor în rândul personalului militar și civil și al comunităților pe care le deservesc. Ca parte a activității de consolidare a rezilienței, aliații au lucrat împreună pentru a consolida formarea inter-agenții, inclusiv în domeniul sănătății. Această cooperare ar trebui consolidată în continuare.

Ceea ce contează cel mai mult este că puterea Alianței nu a fost afectată de pandemie; NATO își menține capacitatea de a lupta și de a răspunde rapid, chiar dacă unele operațiuni, misiuni și acțiuni au fost reduse în intensitate pentru a evita expunerea personalului.

Aliații analizează în prezent lecțiile învățate și implicațiile acestei crize pentru NATO, statele membre și partenerii săi, în vederea creșterii rezistenței la astfel de crize imprevizibile. Acesta este un proces continuu de adaptare a mecanismelor și procedurilor, care, sunt încrezător, va asigura un răspuns eficient la o posibilă criză viitoare de acest tip.

Criza de sănătate generată de pandemie a evidențiat importanța identificării timpurii a tuturor cerințelor asociate rezistenței și a existenței unor măsuri adecvate de răspuns”, a mai precizat Virgil Chițac.

“Securitatea Energetică este o parte integrantă a acestor eforturi și un element vital al rezistenței noastre. Aspectele militare ale rolului NATO în securitatea energetică sunt un subiect de mare relevanță, mai ales dacă luăm în considerare procesul de adaptare al Alianței. România, în calitate de Aliat al flancului estic, acordă o atenție specială dezbaterii actuale privind modalitățile de furnizare a forțelor aliate cu aprovizionarea necesară în permanență. Extinderea rețelei NATO Pipeline System (NPS) ar contribui probabil la securitatea energetică a NATO în ansamblu, în ceea ce privește mobilitatea și disponibilitatea.

La fel de importante sunt măsurile luate de miniștrii apărării NATO în iunie pentru a consolida răspunsul NATO la criză și a reduce vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare. De exemplu, crearea stocurilor de medicamente și echipamente medicale și a unui fond comun de sprijin financiar NATO, administrat de Agenția NATO de sprijin și achiziții, va facilita distribuirea către aliați și parteneri cu ajutorul capacităților de transport militar.

Cooperarea NATO-UE s-a dovedit, de asemenea, esențială în gestionarea crizei actuale, deoarece a permis comunității medicale să răspundă la evenimente cu impact ridicat și să asigure securitate logistică specifică, inclusiv prin intermediul mecanismului european rescEU”, a mai precizat Virgil Chițac.