Ce acte normative a adoptat Guvernul Orban: Prelungirea serviciilor de sănătate decontate de stat, 250.000 de tablete pentru copii, impozit redus pentru mall-uri, măsuri pentru digitalizarea administrației publice

Publicat: 08 05. 2020, 09:54
Foto: Inquam Photos / George Calin

Premierul Ludovic Orban a convocat o ședință, vineri dimineață, la Palatul Victoria, cu vicepremierul Raluca Turcan și mai mulți titulari de portofolii din Guvernul Orban. Întâlnirea vizează eventuale măsuri pentru relansarea economiei, în condițiile în care majoritatea activităților au fost paralizate de restricțiile instituite pe fondul stării de urgență, ce au avut drept scop prevenirea și limitarea răspândirii COVID-19. La întrevedere mai participă Florin Cîțu (Finanțe Publice), Violeta Alexandru (Muncă), Lucian Bode (Transporturi), Adrian Oros (Agricultură) – pentru că discuția îi vizează și pe fermieri – șiCătălin Predoiu (Justiție).

LIVE TEXT cu declarațiile și actele normative anunțate de Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului

Hotărâre de Guvern pentru achiziția de tablete pentru un număr de aproximativ de 250.000 de copii, pentru acei copii aflați în situația dificilă din punct de vedere social, care nu au în acest moment posibilitatea să participe la desfășurarea online a cursurilor școlare, astfel încât să beneficieze în cursul acestui an și pentru pregătirea anului școlar următor de aceste dispozitive electronice dotate cu acces la Internet, pentru a putea participa la sistemul de învățământ online. Dezvoltarea sistemului de învățământ online este o prioritate. Numărul de copii poate să crească în funcție de evaluările făcute pe parcurs.

Au fost adoptate mai multe acte normative în domeniul sănătății, pentru a reglementa situații care în acest moment sunt în dificultate ca urmare a măsurilor legate de starea de urgență și nu au putut fi rezolvate într-un circuit normal. Astfel, contractul cadru pentru acordarea serviciilor de sănătate prin CNAS, care în mod obișnuit trebuia aprobat normal până în luna mai, a fost prelungit până la 31 decembrie 2020 prin HG. Aceeași măsură a fost adoptată și în cadrul programelor naționale de sănătate. Practic, prevederile în vigoare privind serviciile medicale decontate de stat se prelungesc până la data de 31 decembrie 2020. În plus, a fost adoptat un act normativ și pentru a reglementa situația cheltuielilor deja efectuate în lupta cu COVID-19, astfel încât unitățile spitalicești să poată deconta aceste servicii medicale prestate pe perioada stării de urgență, la nivelul efectiv realizat al serviciilor în această perioadă.

În domeniul fondurilor europene, două acte normative extrem de importante, mult așteptate din partea beneficiarilor. A fost adoptată, în ședința de Guvern de ieri, o Ordonanță de Urgență pentru digitalizarea modalităților de accesare a fondurilor europene și de debirocratizare a tuturor procedurilor. Totul, începând cu 1 iunie, va fi mult mai simplu și în format digital. Practic, autoritățile de management, instituțiile responsabile și angajații vor avea obligația să preia în format electronic documentele necesare, folosind semnătura electronică.

Tot în domeniul fondurilor europene, o situație care trenează de mai mult timp și a creat mari dificultăți pentru autoritățile publice, dar și pentru companiile din construcții, care au angajate contracte de lucrări publice la nivel local pentru derularea proiectelor cu finanțare europeană, la momentul prețurilor aprobate la semnare, dar ca urmare a evoluțiilor din piață ele nu mai reflectă realitatea din acest moment. Astfel, Ministerul Fondurilor Europene a propus și un act normativ, cu aprobarea Comisiei Europene, pentru ajustarea lucrărilor publice derulate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Va rezolva multe probleme, în special la nivelul comunităților locale și companiilor de construcții, care nu mai puteau finaliza lucrările contractate la nivel prețurilor de la data semnării contractului.

Ministerul Economiei a inițiat o OUG pentru prelungirea perioadei în care pot fi dovedite situațiile în care companiile au fost afectate de starea de urgență și pot obține certificatul de stare de urgență. Astfel, dacă în forma anterioară companiile puteau solicita acest certificat de urgență pentru situațiile în care în martie se constata un nivel al veniturilor în scădere cu 25% față de primele două luni ale anului, a fost prelungită această perioadă, astfel încât companiile care au avut efecte negative la nivelul activităților lor și în luna aprilie, pot solicita acest certificat pentru stare de urgență.

În cadrul aceluiași act normativ a fost introdusă posibilitatea autorităților locale de a reduce impozitul anual pe clădiri până la 50% pentru proprietarii de clădiri. Această facilitate se poate acorda în situația în care acești proprietari, la rândul lor, fac dovada că au redus chiriile pentru locatarii imobilelor respective cu 50%. Vorbim practic despre situația centrelor comerciale, care pot beneficia o reducere a impozitului pe clădire de până la 50%, urmând ca decizia să fie luată la nivelul autorităților locale, dar se acordă în condițiile în care, la rândul lor, au redus chiriile pentru cei care își desfășoară activitatea în aceste centre sau au acordat alte facilități chiriașilor.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Ce activități economice ar putea fi reluate după 15 mai, când România intră în stare de alertă

Anterior, premierul Ludovic Orban a vorbit despre momentul 15 mai, când România ar trebui să intre în stare de alertă și, pe fondul noii situații excepționale, să fie marcată de un regim de restricții ceva mai relaxat. Cu toate acestea, primul-ministru explicase că deși hotelurile s-ar putea redeschide cu anumite condiții specifice anti-coronavirus, restaurantele au șanse foarte mici, având în vedere că sunt printre cele mai riscante spații din punct de vedere epidemiologic.

„Să știți că în toată perioada aceasta atât eu, ca prim-ministru, cât și colegii mei au fost într-o permanentă consultare cu mediul de afaceri. De asemenea, săptămâna viitoare am stabilit cu doamna ministru Violeta Alexandru (n.r. – Muncă) să invităm consiliul tripartit, patronate – sindicate, pentru a discuta de planul de relansare economică. Avem întâlnire astăzi cu sectorul HoReCa, dar am avut întâlniri cu reprezentanții companiilor, asociațiilor patronale din aproape toate domeniile de activitate, pentru a identifica problemele specifice, pentru a ține cont de propunerile care există din partea acestor structuri patronale pentru fiecare domeniu de activitate. Astăzi voi asculta punctele de vedere ale reprezentanților HoReCa. Sigur, v-am spus limpede. În analiza de risc epidemiologic, restaurantele, în special cele în spații închise, sunt printre cu cele mai mare risc epidemiologic. Din cauza aceasta, după 15 martie nu vor fi deschise. Hotelurile, în condițiile respectării anumitor reguli, vor fi deschise după data de 15 mai”, declara Ludovic Orban.

„Libertate deplină de circulație” în interiorul localității, după 15 mai

Tot cu această ocazie, liderul PNL vorbea și despre posibilitatea oamenilor de a se deplasa după 15 mai, explicând că în timp ce în interiorul localității va fi „libertate deplină” de circulație, fără ca cetățenii să mai fie nevoiți să declare în prealabil încotro se îndreaptă, în afara localității, cel mai probabil, se va putea ieși doar pentru motive specifice.

„În interiorul localității va exista libertate deplină de circulație. Încă nu am finalizat cadrul de reglementare aferent deplasărilor în afara localității. Deocamdată am stabilit că vor fi permise deplasările și în afara localității, dar pentru o categorie de motive pe care noi le considerăm întemeiate, care în momentul în care le vom hotărâ, le vom prezenta public”, afirma primul-ministru.

Întrebat când vor fi redeschise parcurile, premierul a explicat: „Guvernul, ministrul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență nu au interzis niciodată accesul oamenilor în parcuri. Deciziile de închidere a parcurilor au fost luate de comitete pentru situații de urgență la nivel local, cum a fost și în București. Cred că prima entitate locală care a luat această decizie a fost Primăria Sectorului 2, după care a luat decizia și Primăria Capitalei”.

știre în curs de actualizare