România va plăti despăgubiri mai mari cu peste 700 de milioane de euro în doar două dosare, în baza unei legi inițiate de UDMR, dacă Parlamentul respinge miercuri o ordonanță a Guvernului Orban

Statul român va plăti peste 1 miliard de euro despăgubiri, în loc de 300 de milioane de euro, în două dosare de retrocedare ce vizează o suprafață de 135 de hectare, în intravilanul Municipiului București, dacă Parlamentul respinge, miercuri, ordonanța de urgență prin care Guvernul Orban a amânat pentru anul viitor aplicarea grilelor notariale actualizate la calculul despăgubirilor aferente terenurilor și imobilelor confiscate de comuniști. În scenariul în care actul normativ va fi respins de parlamentari, vor fi aplicate mai departe prevederile legii inițiate de UDMR, potrivit G4Media.

Despăgubirile vor crește cu peste 700 de milioane de euro, dacă Parlamentul respinge miercuri OUG 72 adoptată de Guvernul Orban

Practic, aplicarea grilei notariale actualizare va conduce la creșterea semnificativă a despăgubirilor care ar urma să fie plătite de statul român, prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Așadar, spre exemplu, doar pentru imobilul din Capitală, despăgubirile vor fi mărite de la 300 de milioane de euro, la peste 1 miliard de euro.

Guvernul Orban a adoptat, în mai 2020, OUG nr. 72, prin care se suspendă până la 1 martie 2021 intrarea în vigoare a prevederii alineatului 6 din articolul 21 al legii 165/2013 privind restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Totuși, Senatul a respins ordonanța Guvernului Orban săptămâna trecută, iar Comisia juridică din Camera Deputaților, căreia îi revine calitatea de for decizional, a dat, marți, raport negativ pe proiectul pentru adoptarea actului normativ inițiat de cabinetul liberal, astfel că acesta va fi înaintat plenului cu propunere de respingere.

Eveniment - 23 oct, 19:12

Fermele de blănuri vor fi interzise în România. Proiectul de lege a fost votat, după aproape doi ani de când a fost propus

OUG 72 a fost publicată în Monitorul Oficial la o zi distanță de momentul în care intra în vigoare legea inițiată de UDMR. La acel moment, Executivul de la Palatul Victoria invoca „impactul financiar negativ” pe care l-ar avea legislația promovată de Uniune asupra bugetului de stat, mai ales în contextul crizei COVID-19.

Cum își propune Guvernul Orban să relanseze economia după criza COVID-19

Relansarea economică a României după impasul generat de pandemia de coronavirus este una dintre principalele preocupări ale administrației centrale de la București. În sprijinul efortului intern ar putea veni și un ajutor de circa 33 de miliarde euro din partea UE, dacă planul european de reconstrucție economică prezentat de Comisia Europeană va trece de Parlament și Consiliu.

„Plan de măsuri economice și sociale. Primul pilon al reconstrucției economice pe care îl gândim este pilonul investițiilor publice. Încercăm să mobilizăm toate resursele posbile pentru a asigura finanțare pentru marile obiective de infrastructură energetică, de transport, în domeniul sănătății, educației, comunicațiilor, agricultirii.Va trebui să identificăm resurse financiare pentru susținerea acestor investiții. Oricâte bune intenții am avea, nu putem să aplicăm decât acele măsuri pemtru care avem resursele necesrae. Inventariem toate resursele necesare pe care le avem la dispoziție în afara veniturilor pe care le are înregistrează bugetul de stat. Invenarierea acestor venituri este extrem de importantă pentru că va trebui să dimensionăm acest program și toate măsurile pe care le vom adopta în funcție de resursele finaciare de care dispunem în mod efectiv.

Daca inițiem măsuri pentru care nu avem sprijin finaciar, riscăm să provocăm un rău mai mare economiei. Încercăm să mobilizăm resurse financiare din toate sursele posibile, atât din partea finanțatorilor instituționali, din partea fondurilor europene pe care le avem la dispoziție, din împrumuturi pe care le contractăm, fie pe piața internațională, fie pe piața internă, gândim un mecanism de emitere de obligațiuni, de titluri de stat, care să fie cu adresabilitate către persoanele fizice, către cetățeni. De asemenea, încercăm să gândim posibile resurse financiare private pe care le putem angrena în aceste programe de investiții”, afirma Ludovic Orban, pe fondul pandemiei de COVID-19.