Doar unul din cinci români cu vârsta până în 35 de ani a absolvit o formă de învăţământ superior, printre motive fiind lipsa de motivare sau abandanonul universitar.
Numărul absolvenţilor români a cunoscut o creştere spectaculoasă de peste 10 % anual faţă de Uniunea Europeană la care media a fost de 2-3 %, iar specialiştii sunt de părere că această pondere va creşte în continuare. Însă numărul mare nu înseamnă și profesionalism.
„Ca și Ungaria și Bulgaria, avem un învățământ de foarte slabă calitate, cu foarte multe universități neperformante și cu o reală explozie de diplome în domenii precum științele economice și științele sociale. Să nu uităm că jumătate din România trăiește în rural, marea masă a studenților provenind din mediul urban mare. Din această perspectivă pare atât de mic numărul de absolvenți, pentru că suntem obișnuiți ca toată lumea de la oraș să aibă măcar o diplomă de facultate, dacă nu și de masterat sau de doctorat” spune Cătălin Gahinărău, cercetător în domeniul muncii şi protecţiei sociale.
Absolvenţii de facultate înregistrează cea mai mică rată a şomajului, iar un raport al Comisiei arată că există şase state în care numărul persoanelor cu studii superioare rămase fără loc de muncă s a dublat. România se numără şi ea printre aceste ţări.
În ceea ce priveşte diferenţa dintre veniturile personale cu studii gimnaziale şi ale celor cu diplome universitare, România se află pe primul loc în Europa. Astfel, cei din urmă au în medie 4.400 de euro pe an, față de 1.600 de euro, cât le revin angajaților cu opt clase, sau de 2.500 de euro, cât primesc absolvenții de liceu.