România, nou mandat de membru în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului. Ce angajamente și-a luat în afară de combaterea corupției

România a fost aleasă marți, la 11 octombrie, pentru un nou mandat de membru în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDO), pentru perioada 2023-2025.

Decizia a fost luată la alegerile care s-au desfășurat în cadrul celei de-a 17-a şedinţe plenare a celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la sediul ONU din New York.

În cadrul votului individual și secret al statelor membre ale Adunării Generale a ONU, România a fost aleasă de 176 de state, pentru un loc alocat Europei de Est în cadrul CDO, anunță Calea Europeană.

Politică - 20 nov, 16:57

Reacția Oanei Lasconi după prestația mamei sale la dezbaterea electorală: „Vă spun sincer” / Comentarii tranșante despre contracandidați

În cadrul acestui mandat, România va putea continua și obiectivele complementare asumate în cadrul mandatului de Președinte al Comunității Democrațiilor, pe care l-a deținut în perioada septembrie 2019 – septembrie 2022, menționează sursa citată.

Ce angajamente și-a asumat România

Precedentele mandate ale României în cadrul CDO au fost exercitate în perioada 19 iunie 2006 – 18 iunie 2008, respectiv din august 2011 până la 31 decembrie 2014.

În cadrul mandatului său în Consiliul Drepturilor Omului, România va urmări îndeplinirea promovării angajamentelor pe următoarele paliere:

• Drepturile omului, democrație și statul de drept, cu accent pe reziliența democrației, consolidarea statului de drept, combaterea corupției; amenințările din mediul online și ale noilor tehnologii la adresa democrației; abordarea partenerială pentru consolidarea valorilor democratice.
• Drepturile femeii: susținerea egalității de gen; combaterea violenței la adresa femeilor; valorificarea experienței naționale în domeniu și translatarea sa în activitatea și inițiativele de la nivelul Consiliului; importanța parteneriatelor, abordarea pro-activă; dimensiunea de tineret a împuternicirii și egalității de gen.
• Combaterea discriminării: promovarea poziției principiale de respingere a tuturor formelor de discriminare, rasism și xenofobie, inclusiv a antisemitismului; reacția consolidată față de proliferarea discursului instigator la ură; capitalizarea experienței în plan intern și transpunerea sa în acțiuni la nivelul Consiliului.
• Libertatea de exprimare: promovarea echilibrului între libertatea de exprimare și respingerea derapajelor discursive; dimensiunea de media, protecția jurnaliștilor; educația pentru media; combaterea dezinformării.