Retrospectiva anului politic 2015: Cum a renăscut “noul PSD” sub conducerea lui Liviu Dragnea

Aparent liniştit, anul politic 2015 a fost presărat cu multe momente ce ar fi putut arunca în aer stabilitatea socială din România. După schimbarea majoră de regim prin câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis, după aproape zece ani în care România a fost condusă de Traian Băsescu, era de aşteptat ca şi raportul de forţe de pe scena politică internă să se schimbe radical. Şi totuşi, lucrurile au luat, treptat, o turnură neaşteptată.

Klaus Iohannis a preluat din mers atribuţiile de la Cotroceni, având în spate uriaşul capital de încredere cu care l-au investit românii la alegeri. Cum era şi firesc, el a încercat rapid să acapareze toate pârghiile puterii, încercând în acest sens să impună pe scena politică “partidul său”, adică noul PNL condus de Alina Gorghiu şi fostul lider PD Vasile Blaga. Numai că, în acest punct s-a lovit de incapacitatea liberalilor de a se impune ca un partid cu adevărat puternic şi pregătit să preia Puterea în România. Cu o Alina Gorghiu ce a avut apariţii şterse, lipsită de notorietate şi fără ştiinţa de a transmite mesaje ferme către electorat, cu un Vasile Blaga în continuare bun orgnaizator, dar retras din prim-planul vieţii politice şi având mereu sabia DNA-ului deasupra capului în scandalurile privind finanţările partidelor, noul PNL nu a reuşit să devină un partener credibil de dialog pe temele fundamentale care au dominat politica românească.

De această situaţie din Opoziţie a profitat PSD, în continuare cel mai mare partid din România. Deşi părea că după alegerile prezidenţiale, pierdute fără putinţă de tăgadă de Victor Ponta, partidul va fi măcinat de tensiuni interne, degringolada din tabăra PNL i-a făcut pe social-democraţi să nu aibe prea mari problema în a se menţine la putere. În primă fază, Victor Ponta a dat senzaţia că face un pas în spate, dar având sprijinul masiv al partidului, sprijin câştigat mai ales prin demersurile făcute printre liderii locali de Liviu Dragnea, guvernarea PSD a dat semnale că e stabilă, iar proiectele asumate de Guvern au luat faţa mediatic vorbind criticilor palide venite dinspre opoziţie.

În aceste condiţii, preşdintelui Klaus Iohannis i-a fost evident că pentru a-şi impune proiectele va avea nevoie fie de o colaborare cu PSD, fie de o slăbire a acestuia. Iar ajutorul a venit rapid dinspre DNA. Punerea sub acuzare a premierului Ponta a fost încă o încercare majoră pentru social-democraţi. În condiţiile în care Cotroceniul îi solicita demisia, iar procurorii îl invitau periodic la discuţii, Victor Ponta avea nevoie de sprijinul partidului pentru a rămâne în funcţie. Iar sprijinul a venit tot dinspre Liviu Dragnea, care a fost alături de Ponta în această perioadă infernală.

Acum devenea evident faptul că două instituţii contează politic în România, bătălia tacită dintre acestea urmând să decidă spre cine se va îndrepta puterea totală: este vorba de Administraţia Prezidenţială şi de PSD. Celălalt mare partid, PNL-ul lui Gorghiu şi Blaga, nu au reuşit să câştige suficient capital politic pentru a se impune în “bătălia giganţilor”.

În acest context delicat, un gest total neaşteptat al premierului Ponta a fost pe punctul de a înclina decisiv balanţa. Plecarea bruscă a premierului Victor Ponta în Turcia şi demisia acestuia de la conducerea PSD a luat partidul pe nepregătite. Nimic nu anunţa acest gest, iar decizia lui Ponta a fost una solitară, luată fără nicio o consultare cu liderii partidului. În aceste condiţii existau două riscuri majore pentru PSD: pierderea guvernării şi implicarea partidului în lupte interne care să-i macine unitatea. Aici au ieşit la rampă calităţile de negociator a lui Liviu Dragnea, acesta reuşind rapid să primească girul partidului pentru a deveni preşedintele interimar al organizaţiei. Luptele interne pentru putere fiind astfel amânate, PSD s-a putut concentra pe menţinerea guvernării.

Ulterior, Drganea preia puterea cu drepturi depline în PSD, în urma unui Congres la care a fost singurul candidat. Aici omul politic Liviu Dragnea a surprins pe multă lume prin discursul său, în care a promis reforme radicale în partid şi respectarea criteriilor de integritate. Un moment intens mediatizat a fost condamnarea de către Dragnea a comunismului, acesta solicitând un moment de reculegere unde “l-a ridicat în picioare” chiar şi pe Ion Iliescu.

Lucrurile păreau definitiv tranşate şi anul politic nu mai anunţa surprize majore, preşedintele Iohannis părând că s-a resemnat cu idea că nu va avea parte de “guvernul meu” prea curând. Numai că un alt eveniment neanunţat a adus schimbări majore pe scena politică. Drama de la Colectiv a dus la demisia peste noapte a guvernului Ponta. Ce nu au reuşit strategii preşedintelui Iohannis, a reuşit o tragedie care a revoltat o ţară întreagă. Şi de această dată, Victor Ponta a luat decizia demisiei de unul singur, fără a se consulta cu nimeni din partid. PSD se trezea brusc că pierde guvernarea, în condiţiile în care PNL solicita în mod expres organizarea de alegeri anticipate.

Într-un context politic iarăşi delicat, negocierile de la Cotroceni pentru desemnarea noului Guvern au dus la o lovitură de imagine din partea lui Liviu Dragnea, care atunci când nimeni nu aştepta a venit cu o propunere de premier tehnocrat, în persoana lui Liviu Voinea, un candidat susţinut chiar de preşedintele BNR, Mugur Isărescu. În condiţiile în care PNL se dovedea incapabil să propună un candidat, dar şi să discute o platformă coerentă de guvernare, preşedintele Klaus Iohannis a fost nevoit să discute în special cu PSD formula ideală de guvernare pentru viitor. În urma unei înţelegeri între Dragnea şi Iohannis s-a acceptat varianta guvernului Cioloş, un guvern în care postul de vicepremier a fost obţinut de Vasile Dâncu, un om apropiat social-democraţilor. Mai mult, în negocierile cu Iohannis pentru susţinerea lui Cioloş şeful PSD a reuşit să obţină şi blocarea schimbării oamenilor cheie ai PSD din administraţie, lucru extrem de important în perspective alegerilor din 2016.

În aceste condiţii, prin valenţele de negociator a lui Liviu Dragnea PSD nu doar că nu a pierdut guvernarea, dar a reuşit să conteze iarăşi în deciziile majore ale executivului, iar oamenii săi par a fi cu mult mai bine aşezaţi decât cei din posturile negociate de PNL. Practicând un stil mai discret de a face politică, asemănător într-o oarecare măsură preşedintelui Iohannis, evitând scandalurile şi declaraţiile zgomotoase, Liviu Dragnea a reuşit din nou să salveze partidul de pe marginea prăpastiei.