Războiul din USR continuă: Șefului campaniei electorale răspunde acuzelor aduse de soțul lui Clotilde Armand
Sergiu Moroianu, fost membru al comisiei de arbitraj în Uniunea Salvaţi România şi soţul lui Clotilde Armand, vicepreşedinte USR, a fost exclus din partid, în urma unei decizii luate de Biroul Naţional al partidului, deoarece după alegerile parlamentare a lansat o serie de critici la adresa şefului campaniei electorale al formaţiunii, Matei Păun, pentru felul în care a gestionat fondurile partidului și cum a ales să răspundă acuzațiilor aduse de celelalte partide.
De asemenea, Moroianu l-a acuzat pe Păun că este apropriat de George Soros și de ruși, ceea ce a adus nemulțumirea liderilor din USR care l-au exclus din partid.
Matei Păun a răspuns în cele din urmă acuzelor aduse de Sergiu Moroianu într-un lung mesaj postat pe Facebookîn care prezintă activitatea sa ca șef de campanie.
"Epilog de campanie
Timp de 9 luni am avut “privilegiul” sa fiu una dintre cele mai atacate persoane din USR. Cum campania electorală s-a incheiat, am sperat ca totul sa reintre in normal. Dar, dupa cum ati vazut, atacurile au fost reluate – de data aceasta chiar din interiorul USR – fapt care m-a descumpanit teribil.
Sunt o persoana transanta dar retrasa – si de aceea am tacut in tot acest timp. Cine ma cunoaste mai bine, stie ca am facut-o pentru ca am oroare sa ma bag in fata si nu pentru ca as avea nu stiu ce lucruri “sulfuroase” de ascuns.
Insa mai multa lume mi-a spus in ultima vreme ca tacand vis a vis de toate acuzatiile care mi s-au adus nu fac decat sa dau apa la moara celor care vor sa subrezeasca aceasta extraordinara constructie numita USR.
De aceea as vrea sa lamuresc cateva lucruri legate de persoana mea.
1.In primul rand, am fost acuzat ca as fi “omul rusilor”. Dar si ca sunt “omul lui Soros”. Cred ca e limpede ca aceste acuzatii se distrug reciproc – ar fi o performanta inegalabila sa fiu si cu rusii, si cu Soros!
Cat despre “mega-afacerile” pe care le-as face in spatiul ex-sovietic, trebuie sa precizez ca ele reprezinta o parte mică din businessul pe care l-a facut firma in care sunt partener. Cea mai mare parte din activitatea mea se desfasoara in Romania; dar as fi un imbecil sa ignor oportunitatile din jurul Romaniei, mai ales avand in vedere meseria mea: sunt investment banker.
Vanzari, finantari, fuziuni – toate acestea se intampla cu intensitate in regiunea noastra, unde de altfel avem si birouri: Belgrad, Sofia, București si da, la Minsk! Cum know how-ul nu abunda in zona, as fi un neprofesionist daca as ignora astfel de piețe emergente.
2. “Asocierea” mea cu ceea ce avea sa devina USR dateaza inca din perioada primei candidaturi a lui Nicusor Dan la primarie. Cunoscandu-l cu acea ocazie, i-am admirat enorm curajul pe care l-a avut sa se bage in asa ceva; si mi-am dat seama ca acest fel de oameni sunt si rari si trebuie neaparat sprijiniti de catre orice om cat de cat responsabil, caruia ii pasa de tara asta – fie si numai cu o donatie. (ceea ce am si facut la vremea respectiva)
Nu, nu am devenit membru al USR, pentru ca mi s-a parut ca e o formalitate inutila, cata vreme nu am fost interesat sa candidez sau sa caut o funcție in administrația publica.
(insa vazand cat de tare conteaza pentru unii acest aspect, mi-am depus recent cererea de a deveni membru USR)
3. Nu doar ca nu m-am imbogatit de pe urma celei mai ieftine campanii din aceste alegeri, ci – din contra – am adus bani din donatii USR-ului. Evident, tot ce am facut n-a fost pe bani, am activat voluntar. In fond, am fost si eu unul din miile de voluntari care au ajutat USR in aceste alegeri cum au putut si cum au stiut.
4. Colegii din partid mi-au confirmat ca sunt “cel mai nesuferit om din USR” dupa aceasta campanie electorala. Insa mi-am asumat deplin acest lucru, chiar in clipa cand am acceptat sa fiu sef din campanie. Stiam in ce ma bag.
Niciodata nu a existat vreun sef de campanie in lumea asta care sa fie iubit de candidati si de membrii partidului. Pentru ca unele decizii trebuie luate instantaneu si nu e timp de niciun fel de consultatii, vei fi perceput ca fiind un dictator, un zbir nedemocratic si discretionar. Dar asa e in campanie, de cand lumea si pamantul.
Seful de campanie impreuna cu echipa sa decid care candidat se duce azi la TV – si, implicit, si cine nu se duce de data asta. Care idee va fi impinsa si care nu. Care filmulet va primi promovare pe facebook si care nu. Si tot asa. De aceea, e cea mai ingrata pozitie, si ultima care te ajuta sa iti faci “prieteni pe viata” in partid.
Ii inteleg perfect pe toti candidatii si membrii USR, care mi-ar suci gatul acum, insa vreau sa ii rog sa inteleaga ca toate deciziile pe care le-am luat in campanie, le-am luat punand interesul USR mai presus de tot – mai presus de interesul meu (nu de putine ori!) si mai presus de interesele individuale ale membrilor.
Si nu imi este rușine cu aceste rezultate obținute, rezultate care acum 9 luni de zile erau doar niste vise frumoase.
5. In opinia mea, atacul de saptamana trecuta nu ma vizeaza direct pe mine, ceea ce de fapt este si mai grav. Atunci cand te grabesti sa aduni capital politic in partid e mult mai convenabil si mai usor de atacat “cel mai nesuferit om din USR” in locul celui mai apreciat om din USR, adica Nicusor Dan.
M-ar bucura sa raman eu si la propriu, si la figurat “Acarul Paun” in toata povestea asta – insa e bine sa treceti dincolo de aparente si sa vedeti cui si la ce folosesc de fapt aceste atacuri. Cine castiga din ele?
Tot ce ma intereseaza in momentul de fata este ca USR sa nu fie subrezit de nimeni in aceste momente critice, in care se coaguleaza ca singura opozitie veritabila la PSD – tocmai am vazut penibilul compromis de ieri al PNL-ului de la votarea sefilor Camerelor.
Scriu aceste vorbe mai ales pentru ca nu vreau ca alții oameni care poate ca tocmai se gândesc sa se implice in schimbarea Romaniei, sa fie întorși din drum de perceptia acestei “tentative de scandal” in care este tarat USR-ul.
Acestora, si tuturor celor care vor sa schimbe ceva in tara asta, vreau sa le spun ca a meritat efortul din campanie si ca merita in continuare: daca rămânem ascunși in case, refugiati in fata ecranelor si telefoanelor nimic nu se va schimba niciodată in bine in Romania.
Da, implicandu-te in politica iti mai iei si niste palme aiurea, cum sunt cele primite de mine pe nedrept. Insa – ca la rugby – daca asta ajuta “omul cu mingea”, adica pe cei care se bat in prima linie pentru schimbare in Romania, deranjul merita cu varf si indesat."