PSD sau Avocatul Poporului ar putea bloca OUG privind organizarea anticipatelor. Chiar și așa, Parlamentul pare să fi intrat deja pe drumul propriei dizolvări (VIDEO)

Publicat: 16 02. 2020, 12:15
Sursă foto: hepta.ro

PSD vor să blocheze Ordonanța de Urgență privind organizarea tehnică a alegerilor anticipate, astfel încât românii să nu poată vota la orice secție, potrivit B1 TV. Actul normativ a fost adoptat de Guvernul Orban în seara premergătoare moțiunii de cenzură prin care a fost demis.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

De altfel, chiar Avocatul Poporului ar putea ataca OUG la CCR. Renate Weber a explicat că nu plănuiește o sesizare „în bloc” pe toate cele 25 de acte normative adoptate de Guvernul Orban înainte ca încrederea Parlamentului să-i fie retrasă prin moțiune de cenzură, dar că, rând pe rând, fiecare dintre ele ar putea fi contestat la CCR.

„Din perspectiva noastră, există eventuale probleme cu toate ordonanţele de urgenţă sau cu fiecare în parte, mai bine spus, în sensul în care noi, evident, le analizăm şi, în funcţie de ce rezultă din analiza noastră, decidem dacă sesizăm sau nu CCR. Adică nu vom face o sesizare în bloc pe toate cele 25 sau, mă rog, câte rămân să fie publicate în Monitorul Oficial, dar pe măsură ce ele apar în Monitorul Oficial, intră în analiza noastră”, a spus Weber, potrivit news.ro.

Avocatul Poporului a spus că OUG privind alegerile trebuie să îşi aştepte rândul

„E un lucru de care ne vom ocupa. Sunt mai multe care îşi aşteaptă rândul, pentru că am primit şi din partea Asociaţiei Elevilor, în legătură cu statutul cadrelor didactice. Avem mai multe. E şi OUG privind serviciile de sănătate, deci avem mai multe în analiză (…). Săptămâna viitoare vom decide”, a spus Weber.

Parlamentul României, între propria dizolvare și instalarea guvernului demis prin moțiune de cenzură

În orice caz, deși la început părea un scenariu SF, declanșarea alegerilor anticipate pare tot mai probabilă. Votul pentru învestitura Guvernului Orban II va avea loc în 24 februarie, dar are șanse mici să treacă, având în vedere că însuși PNL, formațiunea din care provine premierul desemnat, a anunțat că nu va valida numirea, astfel încât situația să fie împinsă spre dizolvarea Parlamentului. PSD, Pro România și ALDE au anunțat și ele că nu vor vota noul cabinet, în timp ce USR a anunțat că susține declanșarea anticipatelor, motiv pentru care este foarte probabil să respingă propunerea de prim-ministru.

În 10 februraie, Ludovic Orban a cerut încrederea Parlamentului, cu aceeași listă de miniștri și cu un program de guvernare actualizat, din care au fost excluse angajamentele deja îndeplinite de PNL în cele trei luni de guvernare.

Potrivit articolului 85 din Constituția României, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Mai departe, în articolul 89 din legea fundamentală, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, cu mențiunea că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.