Proiectul de lege privind desființarea SIIJ, pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților

Proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ se află pe ordinea de zi a şedinţei plenului Camerei Deputaţilor,  după ce Comisia juridică a votat, vineri, un raport de adoptare. Proiectul de lege, iniţiat de Ministerul Justiţiei, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

Ce prevede proiectul de desființare a SIIJ

Proiectul de lege stipulează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi „procurori anume desemnaţi”.

Externe - 18 nov, 17:06

Cătălin Predoiu, întâlnire cu Gerhard Karner la Viena. Miniștrii de interne din România și Austria „au discutat despre următoarea reuniune importantă pentru dosarul Schengen”

Pot fi desemnaţi să efectueze urmărire penală în aceste cauze care îi privesc pe magistraţi procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii: au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, au calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au o conduită morală ireproşabilă, au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Mai pot fi desemnaţi, de asemenea, pentru a efectua urmărirea penală în aceste cauze şi procurorii care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale Parchetelor de pe lângă Curţile de apel care au vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror.

Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este un obiectiv principal în programul de guvernare, dar este de asemenea un obiectiv în planul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a explicat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Ce prevede ultimul raport MCV

Raportul MCV este dur cu România pentru că nu a desființat încă Secția Specială, pentru numirea șefilor de mari parchete deși CSM le-a dat aviz negativ, pentru că nu a anulat modificările la Legile Justiției făcute de fosta putere politică și pentru modul în care funcționează CSM și Inspecția Judiciară.

„Cu amendamentele din 2018-2918 la legile Justiției încă în vigoare, îngrijorările legate de afectarea sistemului de justiție rămân valide”, arată raportul MCV al Comisiei Europene.