Prezența la vot la alegerile parlamentare din 2016

Au trecut aproape trei săptămâni de la desfășurarea alegerilor locale și știm cu certitudine că următorul test electoral pentru forțele politice din România sunt alegerile parlamentare. La scrutinul similar precedent, cel din 2016, au votat peste 7,2 milioane de persoane, echivalând cu o prezență la vot de 39,49%.

Prezența la vot la alegerile parlamentare din 2016. Cum a arătat situația la nivelul județelor

Maramureșul a fost județul care a înregistrat cea mai scăzută prezență la urne, 31,62%, fiind urmat din acest punct de vedere de Vaslui (32,9%), Iași (34,41%) și Satu Mare (34,96%). La polul opus s-au aflat județele Olt (47,16%), Teleorman (46,3%), Dolj (45,06%) și Harghita (44,6%). În Capitala României au venit la urne circa 738.000 de persoane, ceea ce a însemnat o prezență la vot de 41,61%.

Trebuie precizat că celor peste 7,2 milioane de alegători care s-au prezentat la urne în țară li s-au adăugat circa 106.000 de cetățeni români cu drept de vot din diaspora.

Când ar putea avea loc alegerile parlamentare. Guvernul le programase pentru 6 decembrie

Guvernul a stabilit ziua de 6 decembrie pentru desfășurarea alegerilor generale, dar data a devenit tot mai incertă odată cu decizia CCR de a respinge sesizarea făcută de președintele Klaus Iohannis cu privire la proiectul de lege care prevede că Parlamentul este cel care programează scrutinul. Discuțiile s-au relansat miercuri, când a venit și motivarea hotărârii luate de către judecătorii Curții Constituționale.

Cum motivarea Curții prevede că Hotărârea de Guvern privind data alegerilor își încetează efectele atunci când va intra în vigoare proiectul de lege respectiv, practic stabilirea zilei de desfășurare a scrutinului este influențată de viteza cu care proiectul va trece prin circuitul legislativ. Dacă acesta va intra în vigoare înainte de 6 decembrie, „data de 6 decembrie nu mai poate fi luată în considerare ca dată a alegerilor”, a explicat Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, în direct pe B1 TV.

„După Constituție, durata mandatului este de patru ani și de la data expirării, de la expirarea termenului de patru ani, în termen de 90 de zile, este obligatoriu să se organizeze alegeri. În Constituție nu scrie dacă data alegerilor se stabilește prin Hotărâre de Guvern sau prin lege, scrie doar că alegerile se desfășoară potrivit legii. În legea actuală, care este Legea electorală, data alegerilor este stabilită de Guvern, ceea ce s-a și întâmplat. Dacă va intra în vigoare această lege, pe viitor data alegerilor va putea fi stabilită numai prin lege – dar, atenție, de la data intrării în vigoare a legii. Dacă legea intră în vigoare înainte de 6 decembrie, data de 6 decembrie nu mai poate fi luată în considerare ca dată a alegerilor, pentru că nu este stabilită prin lege, ci a fost stabilită prin Hotărâre de Guvern”, a declarat Augustin Zegrean.

Întrebat de Irina Petraru dacă Președintele mai poate schimba în vreun fel șirul evenimentelor,Augustin Zegreana subliniat: „Președintele, singur, nu poate să facă nimic în toată povestea aceasta, pentru că el are la dispoziție această soluție de a sesiza Parlamentul, de a cere Parlamentului o reexaminare a legii. De acolo, depinde cât de repede se mișcă Parlamentul. Dacă Parlamentul se mișcă repede și după îndeplinirea acestor proceduri de reexaminare (n.r. – legea) ajunge la Președinte, Președintele nu prea mai are alte soluții decât să promulge legea în termen de 10 zile. Dacă socotim, nu știu cum o să iasă. Totul depinde de Președinte în principal și de Parlament în secundar, rolul II”.