Președintele Ucrainei, declarație scandaloasă. Volodâmâr Zelenski: România a ocupat Bucovina de Nord în 1918

Președintele ucrainean Volodâmâr Zelenski a stârnit un val de controverse, după ce a declarat că România a ocupat Bucovina de Nord. Șeful statului a făcut această afirmație scandaloasă în 22 ianuarie, când Ucraina celebra 101 ani de la Actul de unificare a Republicii Populare Ucrainene cu Republica Populară Ucraineană Apuseană.

„În urma cu 101 ani a avut loc una dintre cele mai semnificative evenimente din istoria Ucrainei. Visele pentru care au trăit și au murit cei mai buni fii ai Ucrainei, pentru o țară independenta si unită. Acesta este un citat din actul „Sluca” care anunță unificarea într-un singur stat independent si a fost proclamat într-un mod solemn de către liderii UNR si ZUNR la 22 ianuarie 1919 în Piața Sofia din Kiev. În sfârșit s-a ivit șansa de a crea o țară independenta și unită. Ambițiile politicienilor de atunci i-au împiedicat să atingă adevărată unitate de stat. Unitatea nu stă în cuvinte, ci în fapte. Nu după mult timp Republica Populară Ucraineană a cedat Kievul sub presiunea bolșevicilor, o bună parte din teritoriile Galiției au fost ocupate de trupele poloneze, Bucovina de Nord de români, iar Transcarpatia i-a revenit Cehoslovaciei”, a declarat Zelenski, potrivit infoprut.ro.

Afirmația președintelui ucrainean vine să contrazică realitatea istorică, în condițiile în care provinciile românești se coagulau, în 1918, în ceea ce avea să devină statul unitar național România, cu largul concurs al populațiilor locale, care dădeau un vot în acest sens, în niciun caz prin ocupare sau anexare.

Externe - 20 dec, 20:11

Atac ucrainean în regiunea Kursk, ca răspuns la loviturile rusești din Kiev. Șase persoane ucise

Este și cazul Bucovinei, unde, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a proclamat Unirea cu Regatul României, care a fost recunoscută de învingătorii din Primul Război Mondial prin tratatul de la Saint Germain, semnat la 10 septembrie 1919. Înfrângerea şi apoi dezmembrarea Austro-Ungariei a făcut ca negocierile de la Paris privind confirmarea proclamaţiei de Unire din 28 noiembrie 1918 să nu întâmpine dificultăţi majore. România a prezentat nu numai argumente istorice – Bucovina a fost smulsă ilegal Moldovei în 1775 de către Turcia şi oferită Austriei, ci şi argumente militare şi strategice, contra ameninţării bolşevice. În interbelic, „Ţara Fagilor”, traducerea vechiului nume slavon al provinciei, şi-a continuat înflorirea culturală şi economică din La Belle Epoque. Totuși, Bucovina istorică nu se mai află integral în graniţele României. Jumătatea nordică a fost pierdută în urma Pactului Ribbentrop-Molotov prin care Stalin şi Hitler şi-au împărţit teritorii în Estul Europei. Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 a vizat atât Basarabia, cât şi Bucovina de Nord.