Președintele Klaus Iohannis, despre negocierile de la Bruxelles: Se discută foarte aprins despre proporția între granturi și împrumuturi. Pentru România, prioritățile rămân aceleași. Sunt moderat-optimist (VIDEO)

Președintele KlausIohannis, a susținut o declarație de presă, duminică, în a treia zi de negocieri la nivelul UE cu privire la cadrul financiar multianual și fondul european de redresare economică. Șeful statului s-ar arătat „moderat-optimist” șia subliniat că, deși „lucrurile pentru România s-au mișcat într-un mod rezonabil”, discuțiile continuă și se vor prelungi, cu siguranță, și în noapte. Pentru țara noastră, spune el, „temele prioritare rămân aceleași”. Dacă anumite state doresc condiționarea alocărilor de maniera în care sunt respectate principiile statului de drept, alte administrații naționale doresc o abordare „mai lejeră”.

Principalele declarații făcute de președintele Klaus Iohannis, despre negocierile de la Bruxelles

• Sunt teme foarte complicate, ca să se înțeleagă de ce nu s-a ajuns încă la un acord. Nu se discută doar despre cuantum, despre sume. Se discută, de exemplu, foarte aprins despre proporția între granturi, adică fonduri practic nerambursabile, și împrumuturi pentru fiecare țară, și suma totală. Se discută foarte intens despre condițiile de acordare a acestor sume, așa-numitele condiții de gestionare sau de guvernanță a fondurilor, unde, sigur, unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naționale. Alții își doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau a Comisiei.
• Deci problemele sunt complicate. Pe de altă parte, pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, care iarăși este o temă care a dus la multe discuții. Ca o notă, pentru România, statul de drept nu este o problemă și nu ne opunem unei legături, fiindcă, din fericire, în România, tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care s-au făcut. Deci, iată, la acest capitol stăm bine.
• Deocamdată, se negociază și astăzi încă în formate mai mici, urmând ca peste puțin timp să începem un nou plen, să verificăm în ce măsură putem să facem progrese și în ce măsură pozițiile statelor membre și a grupurilor se pot apropia, și în final armoniza.
• Pentru România, pentru mine, pentru echipa cu care am venit aici, în continuare temele prioritare sunt aceleași. Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanțiale, avem nevoie de bani pe coeziune pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, școli șamd. Avem nevoie de fondurile pentru agricultură, fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România, dar evident avem nevoie de fonduri substanțiale pentru revigorare economică și, în afară de asta, pentru mine și pentru noi în general, o flexibilitate rezonabilă între fonduri și felul în care se gestionează fondurile sunt vitale.
• Până în momentul acesta, lucrurile pentru România s-au negociat, s-au mișcat într-un mod rezonabil, dar aici, la negocieri, până când nu s-a negociat tot, practic nu s-a negociat nimic. Sunt moderat-optimist, avem încă o șansă și cred că astăzi este ziua decisivă, când ne vom da seama dacă putem, acum, în această sesiune, să ajungem la un acord sau dacă trebuie să revenim peste câteva săptămâni pentru a relua aceste înțelegeri.
• Important, totuși, după părerea mea, este că toată lumea își dorește acest acord. Toată lumea își dorește și a înțeles că este nevoie de legătura între bugetul multianual și fondul de relansare economică. Deci continuăm cu a treia zi și, cu siguranță, cu a treia noapte de negocieri.

Ce declara șeful statului, înainte de summitul UE

Președintele României, Klaus Iohannis, făcea o serie de precizări și înainte de plecarea la Bruxelles, când a explicat că intenția liderilor de administrații naționale este aceea de a negocia „două teme mari, grele, în legătură cu banii europeni. Este vorba, în primul rând, de Bugetul Multianual și aici pentru România sunt două chestiuni foarte importante. Noi ținem neapărat să avem o sumă suficient de mare pe coeziune și o sumă suficient de mare pe politică agricolă. Noi avem nevoie de acești bani, avem planuri mari, avem nevoie de bani europeni pentru spitale, pentru școli, pentru autostrăzi, pentru căi ferate și multe alte programe care pot fi acoperite din aceste sume. Evident, pentru agricultură, dorim să folosim sume cât se poate de consistente pentru a moderniza agricultura românească și pentru a obține, sigur, rezultate bune.Discutăm despre pachetul destinat revigorării economice. Este un pachet pe care contăm. Sunt bani care vor fi folosiți pentru revigorarea economică, pentru refacerea economiei după criza cauzată de COVID-19.

„Noi dorim să obținem sume consistente. Aici avem, pe de o parte, bani care se dau sub formă de împrumuturi, dar o parte, sperăm și mai mare, vor fi bani care nu trebuie returnați, așa-numitele granturi. Sunt bani pe care îi vom folosi pentru revigorarea economică,pentru firme,pentru modernizări, pentru digitalizare, pentru modernizarea întregului sistem educațional, pentru fondul social și multe altele.Se negociază sume foarte mari. Eu sunt foarte hotărât să mă bat pentru interesul României în așa fel încât să obținem un rezultat consistent. (…) Sunt relativ optimist că, în final, pentru România sumele vor fi rezonbile, consistente”, mai spunea șeful statului.