Propunerea legislativă adoptată de către deputaţi prevede că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Pe 28 aprilie, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate, obiecţiile de neconstituţionalitate ale Avocatului Poporului şi USR pe proiectul de lege privind sancţionarea incităţii publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare, după ce a fost adăugat şi criteriul „opinie ori apartenenţă politică” între categoriile vizate. Dar chiar USR a pus această iniţiativă pe masa Parlamentului atunci când se afla la guvernare iar ministrul Justiției era chiar Stelian Ion. Legea modifică art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal iar CCR a decis că legea este constituţională.
După adoptarea legii în Parlament, mai multe organizații ale societății civile au lansat un protest. Organizațiile, printre care se numără Freedom House, Grupul pentru Dialog Social și Societatea Timișoara, caracterizează legea drept „incriminarea delictului de opinie” și arată că „pune în pericol înseși fundamentele unei societăți libere și democratice”. Politicienii nu sunt și nu pot fi asimilați drept o prezumtivă categorie discriminată – mai arată comunicatul acestora.