Președintele CCR, Valer Dorneanu, și fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, se ocupau în urmă cu 10 ani de legi pentru apărarea baronilor locali

Valer Dorneanu este în centrul atenției publice după ce luni a anunțat că instituția pe care o conduce, Curtea Constituțională, a decis să admită cererea lui Tăriceanu privind un conflict judiciar de natură constituțională între DNA și guvern privind ancheta penală privind emiterea ordonanței de urgență numărul 13 de modificare a codurilor penale, ordonanță emisă în mandatul ministrului Florin Iordache.

Digi24 dezvăluie marți legături mai puțin cunoscute între Valer Dorneanu și Florin Iordache pe vremea când amândoi erau deputați în Parlamentul României. Concret, în urmă cu zece ani, Valer Dorneanu, la acea vreme deputat din partea PSD, propunea împreună cu Florin Iordache și Tudor Mohora mai multe modificări la Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi a celor conexe acestora. Era vorba despre dezincriminarea faptelor privind deturnarea de fonduri sau utilizarea subvenţiilor de la bugetul de stat, a relatat presa la acea vreme.

Această lege emisă de cei trei a fost respinsă de președintele Traian Băsescu, care a retrimis-o la Senat pentru reexaminare. Legea a fost din nou aprobată și a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 martie 2007.

Politică - 07 nov, 16:19

Avocatul Poporului a contestat la CCR legea pensiilor militare. Obiecțiile formulate

Presa scria că printre beneficiarii modificării acestei legi se aflau mai mulți baroni locali ai PSD, printre care Dumitru Sechelariu, Gheorghe Savu, Liviu Dragnea, Gavril Mârza, Bebe Ivanovici sau Nicuşor Constantinescu. Toți aceștia erau cercetați la acea vreme pentru deturnare de fonduri.

Un alt beneficiar era Marian Oprișan, trimis în judecată, cu un an înainte, de către DNA pentru deturnare de fonduri. DNA îl acuza că a cauzat un prejudiciu de 5,5 milioane de lei.

Statisticile DNA din perioada 2003-2005 arată că au fost descoperite 337 infracţiuni de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate şi alte 121 infracţiuni la regimul de creditare, vârful de sarcina fiind în anul 2004, când s-au înregistrat 230 de asemenea infracţiuni.