Politologul Andrei Țăranu a declarat că un eventual loc 3 sau chiar 4 pentru PNL la alegerile europarlamentare ar fi „un dezastru” pentru acest partid, care va obliga la o „resetare”. „Întrebarea este dacă această resetare nu va produce și o scufundare și mai puternică a PNL-ului sau o spargere a acestuia, așa cum s-a mai întâmplat de-a lungul istoriei”, a mai susținut politologul.
Întrebat, la RFI, ce ar însemna pentru PNL o clasare pe locul al treilea sau chiar al patrulea la europalamentare, Andrei Țăranu a explicat: „Ar însemna, fără discuție, un dezastru, pentru că PNL-ul în acest moment încearcă să fie un partid care poate să se detașeze de PSD. Asta este narațiunea permanentă a facțiunii domnului Rareș Bogdan și a celorlalți, un partid care spune ne putem descurca prin noi înșine. Or când va fi pe locul patru, e clar că nu se va mai putea descurca prin el însuși, ci va putea cel mult să intre într-o guvernare de coaliție, în care va exista un alt partid dominant, posibil PSD”.
„Or asta, fără discuție, este o îngrijorare mare la Modrogan, în această clipă, tocmai pentru că de fapt PNL-ul în afară de a avea mici atacuri la adresa PSD-ului, încă nu a propus nimic pentru anul 2024, din punctul de vedere al campaniei electorale, nu a spus cine este inamicul cel mai important, care sunt politicile pe care dorește să le impună, dacă va ajunge la guvernare singur, în coaliție etc. etc.. A rămas blocat în discursul din 2005, putem spune, cel legat de impozitarea unică și să nu se mărească taxele, lucru care este cvasi-imposibil, având în vedere situația economică a României și chiar a UE în ansamblu”, a continuat profesorului.
Politologul a vorbit și despre importanța acestui an, căci în 2024 au loc în România toate cele patru rânduri de alegeri, dar vor mai fi scrutine și în SUA, Rusia, Turcia, Austria sau Marea Britanie.
„Va fi un an extrem de complicat nu doar în România, ci în toată lumea, am putea spune și evident că în funcție de anumite tendințe din spațiul global, se construiesc și tendințe în spațiul românesc. Prima și cea mai nefericită este această tendință a partidelor care se declară suveraniste, partide pe care noi le numim extremiste și care încearcă să schimbe ritmul în ceea ce privește integrarea europeană și solidaritatea europeană (…).
În România, partidele astea, acum s-au făcut două, întâi era doar AUR, acum a apărut și SOS, se apropie de undeva de 30%, ceea ce este foarte grav, pentru că asta arată că avem în jur de un sfert din populația României care a devenit antipolitică, reactivă la partidele politice mainstream, la politica românească de până acum și chiar la planurile politice pe termen lung ale României, ca ansamblu.
AUR încearcă să se modereze, adică încearcă să devină un partid prizabil, în speranța că ar putea să fie luat la guvernare de una dintre cele două formațiuni mari, PSD sau PNL, într-o posibilă alianță”, a mai explicat politologul Andrei Țăranu, pentru RFI.