România și-a stabilit o dată pentru reluarea alegerilor prezidențiale după temerile legate de „acțiunea hibridă agresivă” a Rusiei pentru prima dată, dar există totuși riscul ca rezultatul să fie similar la a doua încercare și să-l vadă pe ultranaționalistul Călin Georgescu triumfând, scriu jurnaliștii de la Politico.
Noul vot va avea loc pe 4 mai, cu un tur doi de scrutin planificat două săptămâni mai târziu, pe 18 mai.
Primul tur al alegerilor din România din 24 noiembrie a anului trecut a declanșat unde de șoc pe plan internațional datorită victoriei lui Georgescu, care a fost propulsat din obscuritate de o campanie TikTok de succes. Scrutinul a fost anulat înainte ca turul doi să poată avea loc.
Chiar dacă victoria lui Georgescu – cu 23 la sută – a stârnit panica care a dus în cele din urmă la anularea votului, el încă pare implicat în litigiu pentru reluarea alegerilor. Multe vor depinde acum de întrebarea dacă este descalificat de Curtea Constituțională din cauza acuzațiilor de finanțare nedeclarată.
Popularitatea sa continuă, și posibil chiar în creștere, se datorează parțial suspiciunii profunde față de nepotismul și corupția vechilor partide tradiționale, care sunt văzute de mulți români ca trăgând sforile pentru anularea primului vot.
Georgescu, un neconformist sceptic față de vaccinuri, care l-a numit patriot pe președintele rus Vladimir Putin și se opune ajutorului acordat Ucrainei, este văzut ca o amenințare la adresa poziției Bucureștiului în UE și NATO, deși el va fi – într-o oarecare măsură – ținut sub control de parlament și guvernul dacă ar câștiga.
Documente desecretizate susțin că plătiți nedeclarate, împreună cu membri ai grupurilor extremiste, de dreapta și persoane cu legături cu crima organizată, au promovat online candidatura lui Georgescu înainte de 24 noiembrie.
În timp ce documentele spuneau că Rusia încearcă în general să submineze alegerile, ele nu au declarat în mod direct că Moscova a influențat în mod specific campania lui Georgescu – deși au sugerat-o cu fermitate.
În ciuda acestei presupuse ingerințe străine, majoritatea românilor încă cred că a fost o decizie proastă de a anula alegerile, potrivit unui mic sondaj de aproape 1.000 de respondenți realizat de Institutul Român de Evaluare și Strategie, un think tank. Georgescu ar fi câștigat turul dacă nu ar fi fost anulat, potrivit sondajului.
În cursa de anul trecut, Georgescu trebuia să o înfrunte pe candidata reformistă Elena Lasconi din partidul de centru-dreapta USR. Ea a criticat, de asemenea, decizia instanței de a anula alegerile și de a ordona o reluare.
Lasconi i-a acuzat din nou miercuri pe liderii partidelor principale că au încercat de șase ori să o scoată din cursa prezidențială și a promis că va candida din nou.
„Pentru a ne recâștiga puterea de țară serioasă, avem nevoie de o anchetă serioasă a ceea ce s-a întâmplat”, a spus Radu Magdin, analist politic român, în legătură cu primul tur. Altfel, este foarte greu pentru oameni să meargă mai departe, așa cum și-ar dori unele partide din coaliția de guvernare, a spus Magdin.
Georgescu a contestat fără succes decizia de anulare a Curții Constituționale pe plan intern și a depus și o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
„A trecut o lună și încă nu avem un motiv clar pentru anularea alegerilor; nu a existat nicio dovadă a implicării vreunui actor de stat sau a oricărui alt actor care să justifice evenimentele la care asistăm”, a spus un purtător de cuvânt al lui Georgescu.
El le-a cerut românilor să semneze o petiție la Curtea Constituțională prin care să se desfășoare turul – în care urma să o înfrunte pe Lasconi – să aibă loc în sfârșit.
„Georgescu a avut ocazia să se arunce drept victimă în fața electoratului”, a spus Magdin.
Acest sentiment că este dat deoparte de vechea ordine va fi amplificat doar dacă Curtea Constituțională decide că nu este eligibil să candideze din nou la alegeri din cauza neregulilor din prima sa campanie prezidențială de anul trecut.
Procurorii români au percheziţionat luna trecută proprietăţile unui susţinător cheie al lui Georgescu, ca parte a unei investigaţii axate pe spălare de bani, mită ale alegătorilor şi fraudă informatică. Potrivit dosarelor desecretizate de informații, susținătorul a oferit 1 milion de euro pentru campania lui Georgescu, din care TikTok a spus că a primit 360.000 de euro.
Georgescu a respins acuzațiile că nu a declarat fonduri de campanie, spunând că succesul său s-a datorat poporului român mai degrabă decât unei campanii de socializare din culise.