Poate refuza președintele Klaus Iohannis propunerea de revocare a lui Stelian Ion? CCR a tranșat în 2019 problema, după ieșirea ALDE de la Guvernare

După ce premierul Florin Cîțu a decis miercuri în plină criză apărută în coaliția de guvernare remanierea ministrului Justiției, Stelian Ion, toți ochii sunt acum către Palatul Cotroceni, unde se așteaptă o decizie din partea președintelui Klaus Iohannis dacă dă sau nu curs propunerii prim-ministrului.

Cu privire la remanierea guvernamentală, art. 85, alineatele 2, 3 din Constituţie arată că Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai guvernului.

Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a guvernului, Preşedintele României îi va putea numi şi revoca pe noii membri ai executivului, numai pe baza aprobării parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru, se arată în art. 85, alineate 2, 3 din Constituţie.

Cu toate acestea, o decizie a CCR din 2019 a stabilit că președintele României nu are opțiuni în această situație și că trebuie să emită de îndată decretele de revocare a miniștrilor, solicitate de prim-ministru precum și decretele de desemnare a miniștrilor interimari propuși.

Decizia CCR din septembrie 2019 a fost luată în contextul ruperii coaliția PSD-ALDE, după ce formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu a hotărât să iasă de la guvernare.

În acest context, premierul Viorica Dăncilă a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, la 27 august 2019, propunerile de miniştri interimari la Energie – ministrul Economiei, Niculae Bădălău, la Mediu – ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, şi la Relaţia cu Parlamentul – ministrul pentru Mediul de afaceri, antreprenoriat şi comerţ, Radu Oprea. M

Miniştrii ALDE Graţiela Gavrilescu – Mediu, Viorel Ilie – Relaţia cu Parlamentul şi Anton Anton – Energie şi-au depus demisia la Secretariatul General al Guvernului, la 27 august 2019, după ce ALDE a anunţat părăsirea coaliţiei de guvernare.

Totodată, premierul Viorica Dăncilă a transmis preşedintelui propunerile de noi miniştri pentru aceste portofolii.

Ce a decis atunci președintele Klaus Iohannis? A anunțat într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni, că remanierea guvernamentală propusă de premierul Viorica Dăncilă, este una neavenită și nepotrivită, subliniind că o refuză categoric.

Având în vedere că ieșirea ALDE de la guvernare a schimbat compoziția politică a Guvernului, șeful statului a precizat că niciun ministru nu va fi numit nou în guvern decât după validarea din Parlament.

“Cum am ajuns aici: am primit o asemenea solicitare de remaniere la finalul lui august, iar la câteva ore ALDE a anunțat public că părăsește coaliția de guvernare. În aceste condiții, Constituția solicită explicit un vot din partea Parlamentului. Am refuzat atunci remanierea solicitată. După ceva vreme, doamna premier a venit cu solicitarea de numire a unor interimari. Din același motiv am refuzat și acea solicitare. Acum, doamna premier, vine a treia oară. Doamnă premier, vă spun acum direct și public: trebuie să vă prezentați în fața Parlamentului cu o solicitre de validare a guvernului, altfel lucrurile nu se pot rezolva”, a spus atunci Klaus Iohannis.

Conflict între Palate, tranșat de CCR în 2019

Premierul Viorica Dăncilă a atacat la CCR decizia președintelui de a nu face remanierea guvernamentală, așa fiind declanșat un conflict constituțional între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni.

În acest context, Curtea Constituțională a admis parțial conflictul constituțional invocat de premierul Viorica Dăncilă și a stabilit faptul că președintele nu poate refuza propunerea de revocare a unui ministru, nici numirea unui interimat. Pe de altă parte, a stabilit că în cazul schimbării compoziției politice a cabinetului în cazul remanierii, premierul trebuie să meargă în Parlament pentru a cere un nou vor de încredere.  

Astfel, dacă în contextul actualei crize guvernamentale USR decide să părăsească guvernarea, premierul Cîțu este obligat să meargă la vot în Parlament.

Decizia integrală a CCR, în 2009:  

“1. Admite cererea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, determinat de refuzul revocării unor miniștri, la propunerea primuluiministru, potrivit art.85 alin.(2) din Constituția României, republicată, precum și de refuzul tacit al Președintelui României de a numi miniștri interimari, la propunerea primului-ministru, potrivit art.107 alin.(3) din Constituția României, republicată.

2. Președintele României urmează să emită de îndată decretele de revocare a miniștrilor, solicitate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321 și nr.5/5324 din 26 august 2019, precum și decretele de desemnare a miniștrilor interimari propuși prin adresele nr.5/5362, nr.5/5363 și nr.5/5364 din 27 august 2019;

3. Preşedintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcția de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324, nr.5/5325 din 26 august 2019.

4. Constată că nu există conflict juridic de natură constituțională între primulministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 2019. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, primului-ministru şi Președintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Decizia CCR din 2019 a fost crucială pentru cabinetul Dăncilă, având în vedere că a pierdut majoritatea parlamentară după ieșirea ALDE și a încercat o evitare a votului în Parlament. Însă și după decizia CCR, Dăncilă a reușit să găsească un artificiu pentru a ocoli votul de încredere. Astfel a anunțat că a decis nominalizarea unor disidenți ai ALDE pentru portofoliile lăsate vacante după ce Călin Popescu Tăriceanu a decis retragerea partidului de la guvernare. Ea a susținut că a luat această decizie „pentru interesul României”.