PNL demarează, luni, negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, în condițiile în care premierul desemnat Florin Cîțu a început, încă de vineri, formalitățile pentru votul de învestitură din Parlamentul României.
„Am depus lista miniștrilor și programul de guvernare. Mandatul meu este clar: formarea unei majorități parlamentare cât mai repede. Începând de luni, împreună cu echipa de negociere a PNL, voi avea întâlniri cu partidele parlamentare pentru a forma o majoritate. Știu că se poate! Cer public PSD să nu mai întârzie calendarul de învestire a guvernului în Parlament”, scria Florin Cîțu, vineri, pe Facebook.
La începutul lunii februarie, PSD bloca decizia Guvernului Orban de a-și asuma răspunderea pe proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi. Parlamentul României retrăgea, în 24 februarie, încrederea acordată cabinetului PNL în 4 noiembrie.
Odată cu demiterea prin moțiune de cenzură, președintele Klaus Iohannis și PNL anunțau public că vor face toate demersurile pentru a îndeplini condițiile restrictive impuse Constituția României pentru declanșarea alegerilor anticipate. Astfel, el l-a renominalizat pe Ludovic Orban pentru formarea noului guvern, dar liberalii au dublat anuțul prezidențial, explicând că nu vot vota propriul cabinet, într-o încercare de a demara un scrutin general înainte de termen.
Cu toate acestea, PSD avea să boicoteze procedura, iar ședința de învestitură programată în 24 februarie avea să fie închisă din lipsă de cvorum. Mai mult decât atât, decizia social-democraților era dublată de anunțul Curții Constituționale, care denunța propunerea făcută de președintele Iohannis pentru postul de premier. Nu nominalizarea lui Orban în sine a fost problema, indica Valer Dorneanu, ci faptul că aceasta nu a generat niciun fel de susținere parlamentară, în condițiile în care însuși PNL, partidul condus de premierul propus atunci, sublinia că nu va valida instalarea.
Constituția României oferă o plajă restrânsă de posibilități pentru declanșarea alegerilor anticipate. O modalitate ar fi demisia în bloc a parlamentarilor, dar ea ar trebui dublată de o demisie a celor care au candidat pe listele de partid în 2016, și nu au obținut mandat, pentru că ei ar intra în Parlament automat după plecarea colegilor lor.
O altă opțiune stipulează că Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de premier făcute de președinte, într-o perioadă de cel mult 60 de zile, situație în care șeful statului ar putea, după negocieri cu șefii Camerelor, să dizolve Legislativul și să declanșeze un scrutin înainte de termen.
În fine, „pentru a mișca lucrurile” și a evita un „blocaj politic”, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar președintele Iohannis a revenit asupra propriei decizii și l-a propus pe Florin Cîțu, actual ministru interimar al Finanțelor, pentru cea mai importantă funcție din Palatul Victoria.