Planul Guvernului Orban de relansare economică a României. Principalele măsuri luate de Executivul României

Acum că România a intrat în stare de alertă, iar restricțiile impuse pe fondul stării de urgență au trecut printr-o primă relaxare de ansamblu, atenția opiniei publice se concentrează pe planul Guvernului Orban pentru relansare economică – în țară nu este vorba despre o „repornire”, după cum sublinia președintele Klaus Iohannis, pentru că nu a fost niciodată vorba despre o oprire completă. În orice caz, să vedem care sunt principalele măsuri luate de Executiv în lupta cu pandemia de COVID-19 și efectele sale.

IMM Invest, unul dintre principalele instrumente prin care Guvernul Orban vrea să relanseze economia

IMM Invest este unul dintre cele mai importante instrumente implementate de Guvernul Orban în combaterea crizei COVID-19. Cu un plafon maxim de garantare alocat de 15 miliarde de lei, platforma prevede credite pentru capital de lucru și credite pentru investiții, care le permite practic întreprinderilor mici și mijlocii din țară – care resimt efectele impasului generat de pandemie – să își asigure lichiditățile pentruderularea activității curente sau pentru investiții, prin accesareaunuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către FNGCIMM în numele și contul statului roman, prin Ministerul Finanțelor Publice. Potrivit reprezentanților săi, sub umbrela IMM Invest sunt cuprinse următoarele beneficii: statul poate garanta până la 90% din valoarea creditelor pe care le accesați la una din băncile partenere; nu plătiți dobândă, comision de garantare sau alte costuri de acordare! Costurile finanțării sunt subvenționate în procent de 100% de la bugetul de stat, până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilități de prelungire; nu plătiți comision de rambursare anticipată; valoarea maximă a creditelor poate fi de până la 10.000.000 lei pentru investiții și până la 5.000.000 lei pentru capital de lucru.

„Plan de măsuri economice și sociale. Primul pilon al reconstrucției economice pe care îl gândim este pilonul investițiilor publice. Încercăm să mobilizăm toate resursele posbile pentru a asigura finanțare pentru marile obiective de infrastructură energetică, de transport, în domeniul sănătății, educației, comunicațiilor, agricultirii.Va trebui să identificăm resurse financiare pentru susținerea acestor investiții. Oricâte bune intenții am avea, nu putem să aplicăm decât acele măsuri pemtru care avem resursele necesrae. Inventariem toate resursele necesare pe care le avem la dispoziție în afara veniturilor pe care le are înregistrează bugetul de stat. Invenarierea acestor venituri este extrem de importantă pentru că va trebui să dimensionăm acest program și toate măsurile pe care le vom adopta în funcție de resursele finaciare de care dispunem în mod efectiv. Daca inițiem măsuri pentru care nu avem sprijin finaciar, riscăm să provocăm un rău mai mare economiei. Încercăm să mobilizăm resurse financiare din toate sursele posibile, atât din partea finanțatorilor instituționali, din partea fondurilor europene pe care le avem la dispoziție, din împrumuturi pe care le contractăm, fie pe piața internațională, fie pe piața internă, gândim un mecanism de emitere de obligațiuni, de titluri de stat, care să fie cu adresabilitate către persoanele fizice, către cetățeni. De asemenea, încercăm să gândim posibile resurse financiare private pe care le putem angrena în aceste programe de investiții”, mai declara Ludovic Orban.

Ludovic Orban, despre situația din țară, la „Ora Guvernului” în Parlament

De altfel, chiar luni, primul-ministru a venit în Parlamentul României pentru a da explicații cu privire la maniera în care a fost gestionată criza COVID-19 la nivel guvernamental. Cu această ocazie, Ludovic Orban a subliniat că restricțiile din țară au fost „limitate”, astfel că majoritatea firmelor au rămas funcționale și pe timpul stării de urgență.

„Au fost restricții limitate. Cea mai mare parte a companiilor din România, a domeniilor de activitate au rămas în funcțiune. Cea mai bună dovadă pentru acest lucru o puteți vedea din date, iar datele arată că pe primul trimestru România a înregistrat cea mai mare creștere economică.De asemenea, veți vedea și din datele de pe trimestrul II, comparativ cu alte țări, că situația economică în România este departe de a fi atât de gravă cum încearcă unii să o prezinte. Nu am oprit niciun șantier, iar lucrul acesta se vede în structura creșterii economice, pentru că în structura creșterii economice, în timp ce am înregistrat scăderi ale anumitor domenii de activitate, menținerea creșterii economice s-a datorat finanțării construcțiilor, în special construcțiile care sunt finanțate de la buget. Atât investițiile publice, care au fost susținute de la bugetul de stat, cât și investițiile din PNDL, cât și investițiile de la nivel local”, a afirmat liderul liberalilor, în fața legiuitorilor.

Pachetul Orban, set de măsuri pentru relansarea economică a României

În debutul stării de urgență, la început de aprilie, Guvernul anunța că „Pachetul Orban”, prin care cabinetul liberal dorește să relanseze economia românească, a intrat deja în vigoare și produce efecte. Precizarea era făcută de Ionel Dancă, șeful Cancelariei primului-ministru, iar setul prevedea următoarele inițiative:

1. Șomaj tehnic de până la 75% din salariu mediu brut pe economie pentru toți românii care și-au întrerupt activitatea ca urmare a efectelor epidemiei Covid-19, indiferent de forma de angajare: contracte individuale de muncă, PFA-uri, întreprinderi individuale, profesii liberale, contracte sportive sau cu drepturi de autor, alți profesioniști.

2. Amânarea ratelor bancare pentru persoane fizice și juridice la contractele de credit și leasing pentru o perioadă de până la 9 luni și garantarea dobânzilor datorate în această perioadă pentru creditele ipotecare ale românilor.

3. Schemele de garantare pentru IMM-uri pentru capital de lucru de până la 5 milioane lei și pentru credite de investiții de până la 10 milioane lei, cu dobândă și comisioane zero.

4. Bonificații pentru plata la timp a impozitelor pe profit de 5% pentru marii contribuabili și de 10% pentru celelalte întreprinderi.

5. Plata cu prioritate a obligațiilor statului către companii în perioada martie-aprilie în sumă de aproximativ 9 miliarde lei pentru TVA, inclusiv rambursarea TVA cu control ulterior, și 2,7 miliarde lei pentru concedii medicale.

6. Suspendarea dobânzilor și a penalităților, precum și a popririlor și executărilor silite pentru neplata obligațiilor fiscale și bugetare pe perioada stării de urgență.

7. Amânarea la plată a taxelor și impozitelor pe proprietate, terenuri și mijloace de transport până la 30 iunie.

8. Amânarea obligațiilor de plată pentru utilități și chirii pentru IMM-urile si profesiile liberale care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca urmare a măsurilor impuse de starea de urgență.

9. Susținerea cheltuielilor medicale și sanitare pentru combaterea epidemiei cu Coronavirus din fonduri europene cu cca. 1 miliard Euro.

10. Digitalizarea serviciilor publice prin instituirea obligației autorităților publice să primească și să accepte documente în format electronic.