Mai bine de șapte ani la Palatul Cotroceni și ani în șir de guvernare PSD și PNL, separat sau împreună, iar Klaus Iohannis, liberalii și social-democrații nu prea au cu ce se lăuda. România nu îndeplinește niciun criteriu pentru a adera la Zona Euro, e departe de spațiul Schengen, nu a intrat nici în OECD și nici în programul Visa Waiver, ce le-ar permite românilor să ajungă în Statele Unite fără viză.
Justiția e tot mai șubredă și românii și-au pierdut încrederea în ea, lupta anticorupție pare să fi murit de-a binelea. Investiții în instrastructura rutieră nu s-au făcut – România a fost în 2021, din nou, prima în UE în topul negru al morților în accidente. Prost stăm și în turism, în ciuda unui potențial fantastic.
Nimic nu a mișcat nici în Sănătate, în ciuda promisiunilor făcute. Românii care merg în spital să se trateze cu o boală, riscă să plece de acolo cu mai multe, iar datele despre infecțiile nosocomiale nici acum nu reflectă realitatea.
Cât despre învățământ, ar merita spus că „România Educată”, proiectul de suflet al președintelui Iohannis, a rămas după atâția ani la stadiul de foi într-un sertar. Iar experții în domeniu spun că nici ce e pe hârtie nu arată prea bine.
Comisia Europeană a arătat în raportul de convergență, publicat miercuri, faptul că țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru a adopta moneda euro.
„În lumina evaluării sale cu privire la compatibilitatea juridică și la îndeplinirea criteriilor de convergență și luând în considerare factorii relevanți suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro”, notează executivul comunitar în document.
România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor, cel privind finanțele publice, cel al ratei de schimb și nici pe cel privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.
De asemenea, legislația națională nu e pe deplin compatibilă cu obligația de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Incompatibilitățile se referă la independența băncii centrale.
Totodată, întreprinderile se confruntă cu constrângeri precum modificările legislative frecvente, piețele excesiv de reglementate și corupția.
Practic, România n-a făcut niciun pas spre Zona Euro din 2020 până în prezent. Pandemia de coronavirus putea fi invocată drept scuză numai că Bulgaria, de exemplu, îndeplinește două criterii, iar Guvernul de la Sofia a adoptat un plan național pentru aderarea de la 1 ianuarie 2024. Comisarul european pentru Afaceri Economice, Paolo Gentilonia, a susținut că obiectivul Bulgariei este realizabil dacă vor fi îndeplinite toate criteriile.
Cât despre Croația, aceasta va adopta moneda europeană chiar de la 1 ianuarie 2023.
Țara noastră n-a reușit să fie inclusă nici în programul Visa Waiver. Astfel, românii în continuare au nevoie de viză pentru a intra în SUA.
Ca să scape de vize, țărilor li se cere să aibă o rată de refuz de viză mai mică de 3%. România are o rată de refuz de peste 10%.
Ambasada României de la Washington lucrează la o campanie pentru a-i informa mai bine pe oamenii care solicită viză, așa încât să scadă procentul de respingere.
„Nimeni nu a intrat de la 10% la sub 3% într-un an fiscal. Ceea ce vrem noi să facem este să lucrăm este să lucrăm foarte serios, aplicat, cu o campanie finanțată de către statul român, pentru a scădea această rată de respingere cu 2-3 procente în fiecare an, astfel încât să ne permită să avem o țintă foarte clară”, a declarat recent, pentru Digi24, Andrei Muraru, ambasadorul român în SUA, numit acum câteva luni de Iohannis în această funcție.
Președintele Klaus Iohannis și guvernările PSD și PNL din ultimii ani nu au reușit să ne aducă nici în spațiul Schengen. Aici, principalele noastre probleme sunt legate de corupția endemică și justiția nereformată.
Nu doar că nu am înregistrat progrese la aceste capitole, dar am făcut și pași înapoi.
Lupta dusă de DNA a încetinit în ultimii ani, condamnările sunt tot mai puține (fapt la care au ”contribuit” și deciziile Curții Constituționale) și tot mai mulți condamnați fug de închisoare în străinătate.
Iar la capitolul reforme, legile ciuntite de PSD în fosta guvernare așa au rămas. Liberalii ce le-au urmat la guvernare nu doar că nu au schimbat nimic, dar i-au și cooptat la Putere pe PSD-iști.
Controversata Secție specială pentru investigare infracțiunilor din justiție a fost desființată, dar doar pentru a fi înlocuită cu un mecanism chiar mai problematic, după cum spun experții în domeniu.
Mai mult, președintele Iohannis a promulgat legea privind desființarea Secției, deși Comisia de la Veneția a criticat proiectul ministrului Cătălin Predoiu (PSD).
Comisia recomandase Guvernului ca parchetele specializate în investigarea infracțiunilor de corupție, ca DNA și DIICOT, să capete competențe de investigare a infracțiunilor comise de procurori sau judecători.
Potrivit documentului, care era un draft înainte ca opinia să fie dată publicității, Comisia de la Veneția „regretă graba cu care controversata lege de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiției (SIIJ) a trecut de Parlament, ceea e înseamnă că legea a fost adoptată înainte ca un punct de vedere să poată fi elaborat de către Comisie”.
Abia la finele lunii ianuarie anul acesta Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a decis deschiderea negocierilor privind aderarea României. Asta deși țara noastră și-a depus prima dată candidatura în 2004…
Statul de membru OECD conferă mai multe avantaje precum recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine, o imagine favorabilă, accesul la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OCDE și asistenţă în materie de politici publice.
Organizația a transmis că nu există un termen limită pentru finalizarea negocierilor, așa că momentul aderării e neclar.
După ani în șir de dezbateri la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a prezentat principalul său proiect – „România Educată”, un document despre care experții în domeniu susțin că nu include, în fapt, nicio reformă concretă, ci e plin de banalități și… imagini cu președintele.
După prezentarea documentului, la nivelul Guvernului s-a constituit un grup interministerial care să pună la punct pașii efectivi de implementare a reformelor în Educație. Nimeni nu știe exact ce face acum acest grup și ce s-a discutat ani întregi la Cotroceni, dacă acum e nevoie de aceste discuții.
Între timp, tot mai mulți copii abandonează școala.
Doar 11% dintre elevi înțeleg cu adevărat ce citesc, arată Raportul național privind nivelul de literație în România, iar 42% intră în categoria analfabetism funcțional.