Parlamentul European are, luni, o dezbatere despre Revoluţia din România, la exact 30 de ani de la debutul acesteia, la Timişoara. Joi, eurodeputații vor adopta şi o Rezoluţie.
„Luni, la Strasbourg, va avea loc un eveniment unic. Se va dezbate o rezoluţie despre Revoluţia Română din Decembrie 1989. Un alt lucru bun este că toţi cei 32 de parlamentari români, indiferent de aparteneţa politică, au putut să facă propuneri pe proiectul de text şi îl vor susţine în plen. La fel de important este că liderii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord cu propunerea grupului PPE de a se introduce în dezbaterea Plenului Parlamentului Rezoluţia despre Revoluţia Română”, a anunțat europarlamentarul PMP, Traian Băsescu.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Tot luni, în Parlamentul României se va desfășura o ședință solemnă consacrată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţie. La eveniment este așteptat și șeful statului Klaus Iohannis. Alocuțiuni de la tribuna Parlamentului vor susține și preşedinţii celor două Camere – Teodor Meleşcanu şi Marcel Ciolacu, dar și premierul României Ludovic Orban. Printre cei invitaţi la eveniment se numără foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane și Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice.
Au trecut 30 de ani de când oamenii curajoşi din Timişoara aprindeau flacăra Revoluţiei Române. Ei au strigat pe 16 decembrie ’89 „Libertate!” şi „Jos comunismul!”. În acele zile însângerate, 112 oameni au fost ucisi şi 373 răniţi. Ceea ce pornise ca o manifestație de susținere pentru pastorul reformat Laszlo Tokes s-a transformat într-o revoltă socială, care avea să aducă sfârșitul regimului comunist și începutul libertății pentru români.
În această zi de 16, acum 30 de ani, Timișoara avea să se solidarizeze. Laszlo Tokes fusese doar scânteia: pastorul le vorbise protestatarilor între timp și le dăduse asigurări că situația sa este rezolvată. Ba chiar îi îndemnase să plece acasă. Acest lucru nu s-a întâmplat însă: timișorenii s-au adunat iar cu sutele în centru și acestui nucleu i s-au adăugat și alții: numărul demonstranților creștea, a ajuns la câteva mii și, în timp ce la Comitetul Județean de Partid s-a decis să se intervină cu gaze și tunuri de apă, în stradă centrul era blocat, se striga ”Libertate!”, ”Dreptate!” și se cânta ”Deșteaptă-te române!”. Au fost făcute și primele arestări, dar intervenția regimului nu a reușit decât să solidarizeze și mai mult: demonstranților li s-au alăturat sindicatele și studenții.
Simbolurile comuniste sunt incendiate, vitrinele magazinelor sparte și încep ciocniri de stradă care aveau să țină până târziu în noapte. Era începutul sfârșitului pentru Nicolae Ceaușescu și regimul comunist și începutul libertății pentru români. Venite însă cu un preț dramatic. După prima zi de revoltă socială, prim-secretarul Ilie Matei transmitea că „Nu se acţionează cu toată fermitatea!”, chiar dacă fuseseră deja arestate sute de persoane. În 21 decembrie, Revoluţia a cuprins şi Bucureştiul, iar o zi mai târziu, dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu au fugit din Capitală. 1.160 de oameni au murit în perioada 16 -25 decembrie 1989.