Parchetul General propune modificări la Statutul parlamentarilor: Să nu se ceară probe din dosar

În contextul declaraţiilor publice recente ale unor reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor apărute în mass-media, conform cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a agreat proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor, Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face următoarele precizări.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat, vineri seară, că ANI și Parchetul General au fost de acord cu modificările aduse la Statutului parlamentarilor privind starea de incompatibilitate și de imunitate. (Detalii AICI)

În urma consultării proiectului de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor ce a fost trimis în acest scop instituţiei noastre, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Camerei Deputaţilor o serie de observaţii:

Externe - 03 sep, 15:00

Deputați ucraineni, acuzați că se duc în vacanțe în străinătate în timp ce oamenii de rând luptă sau sunt înrolați cu forța să lupte pe front

I. “Având în vedere propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, vă trimitem punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la prevederile care influenţează desfăşurarea procesului penal.

1. Propunem ca punctul 15 al propunerii legislative (referitor la introducerea alineatului 21 al art. 23 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

 „(21) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi  care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare.

De asemenea, considerăm că obţinerea unei autorizări a Biroului permanent pentru audierea de către un magistrat a unui martor nu se justifică, având în vedere principiul separaţiei puterilor, în condiţiile în care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informaţii clasificate. Trebuie avut în vedere că dispoziţiile legale permit magistraţilor accesul la orice informaţii clasificate pentru care deţin autorizarea necesară, fără acordul instituţiei care deţin aceste informaţii. În practica organelor judiciare există investigaţii privind infracţiuni contra siguranţei naţionale care implică în mod frecvent accesul la informaţii clasificate, iar condiţionarea administrării unui mijloc de probă de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra în contradicţie cu principiile care guvernează procesul penal.

2. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat pentru a detalia conţinutul noţiunii de motive concrete, legale şi temeinice, precum şi pentru a indica expres înscrisurile care trebuie să însoţească cererea ministrului justiţiei, întrucât formularea actuală poate determina dificultăţi de interpretare. Considerăm că este necesară o menţiune expresă potrivit căreia cererea nu este însoţită de dosarul cauzei, pentru a evita aparenţa că Parlamentul se substituie instanţei de judecată.

Textul poate fi formulat în sensul:

„(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere şi prezentarea situaţiei de fapt. Cererea nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Totodată, considerăm că textul alineatului 2 trebuie să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii, pentru a evita dificultăţi de interpretare care ar putea duce la concluzia că este necesară înfiinţarea unei comisii speciale.

3. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 241 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat, prin eliminarea menţiunii „şi va fi comunicată şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun”.

În formularea actuală, textul sugerează că în această situaţie Consiliul Superior al Magistraturii ar urma să declanşeze o procedură disciplinară împotriva magistratului, la sesizarea Camerei, ceea ce ar intra în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor.

Prin modificarea statutului deputaților și senatorilor, sub pretextul reducerii cheltuielilor, parlamentarii ar putea obține o super-imunitate, urmând ca anchetarea și arestarea acestora să fie mult mai dificilă pentru procurori.

În formula prezentă, legea prevede că: „cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei„.

Varianta modificată presupune că „cererea ministrului justiţiei trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv care justifică măsura solicitată. Cererea este însoţită de probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate„.

Președintele Traian Băsescu consideră că ideea consolidării imunității parlamentarilor este o gravă eroare. (Detalii AICI)