Ordinul Arhitecților din România critică în termeni extrem de duri proiectul de modificare a Codului urbanismului, care va intra săptămâna aceasta la votul final din Camera Deputaților. OAR avertizează că „practici precum cele încercate acum în Parlament – derogări, lipsa controlului modului de construire și legalizări de construcții ilegale – au condus în cazul Turciei la consecințele tragice cunoscute”.
Amintim că proiectul de Cod al urbanismului a fost inițiat de Ministerul Dezvoltării, în mandatul lui Cseke Attila (UDMR), dar a fost modificat de PSD în Parlament. Dacă acest Cod va deveni lege în varianta social-democraților, va deveni legal să se ridice construcții pe spații verzi private, iar clădirile construite ilegal vor putea intra în legalitate. Proiectul a trecut deja tacit de Senat și PSD vrea să introducă modificările la Camera Deputaților. Miercuri va fi votul final.
OAR explică, într-un comunicat, faptul că una dintre principalele cauze ale eșecului planificării urbanistice din România ultimelor trei decenii ține tocmai de practica urbanismului derogatoriu, adică permisiunea acordată inițiatorilor de a modifica parametrii reglementați ai unor terenuri sau ai unor zone în funcție de interesul lor privat, cu ignorarea coerenței urbanistice și chiar cu ignorarea interesului public general.
Legislația actuală acordă posibilitatea inițiatorilor de planuri urbanistice zonale să crească cu 20% indicatorii urbanistici reglementați prin documentații de nivel superior, iar proiectul de lege prevede, fără argumente, creșterea la 30% a acestui grad de variabilitate deja existent.
Ordinul Arhitecților mai susține că prevederile legale deja sunt laxe, or amendamentele propuse „ar duce acest fenomen nociv al derogării pe noi culmi”, urmărind să elimine interdicția inițierii de documentații de urbanism pentru intrarea în legalitate a unor construcții ridicate fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației.
„Adică derogarea totală: cel care nu dorește să construiască respectând prevederile regulamentului este asigurat că le poate modifica ulterior. În loc ca fiecare construcție individuală să se subordoneze regulamentului general, asigurându-se astfel echilibrarea intereselor private cu cele publice și respectarea tuturor drepturilor locuitorilor, ni se propune situația inversă, în care regulamentul se subordonează fiecărei noi construcții ridicate ilegal. Rezultatul nu poate fi decât haos urbanistic și dispreț față de locuitorii onești.
OAR se exprimă ferm împotriva acestor propuneri și împotriva urbanismului derogatoriu”, a mai transmis Ordinul Arhitecților.
OAR critică și dereglementarea, adică scoaterea de sub incidența legii a anumitor zone sau acțiuni, în interes privat sau, în anumite cazuri, în interes public punctual sau sectorial, împotriva interesului public general.
Mai precis, amendamentele aduse restrâng posibilitatea de a „reglementa și proteja spațiile verzi din localități doar la terenurile care aparțin statului, ceea ce este grav. (…) Interesul strict privat al construirii în parcuri și alte tipuri de spații verzi actualmente protejate prin lege contravine interesului public general al asigurării unui mediu de viață curat și sănătos – de altfel un drept constituțional”. Arhitecții atrag atenția, în acest context, și asupra rolul pe care infrastructura verde îl are în gestionarea crizei climatice: „Nu există nici un beneficiu public al construirii pe spațiile verzi, în schimb există consecințe negative clare”.
Arhitecții critică și prevederea conform căreia construcțiile ridicate pe baza unor documentații de urbanism declarate ilegale de instanțe nu mai trebuie desființate: „Aceasta este o formă de introducere în legalitate din oficiu, cu consecințe potențiale grave, în funcție de motivele ilegalității documentației urbanistice care a stat la baza construirii”.
Totodată, în cazul Capitalei, arhitecții critică trecerea unor responsbailități de la Primăria Generală la primăriile de sector: „Prevederile privind schimbarea competențelor de aprobare pentru planurile urbanistice zonale din sectoarele capitalei sunt, de asemenea, o formă de dereglementare – aceste documentații ies, în viziunea autorilor amendamentelor – din aria de responsabilitate a primăriei generale și intră în cea a primăriilor de sector, ceea ce înseamnă anularea posibilității unei reglementări coerente la scara orașului și restrângerea la o viziune parțială, fragmentară. Oricare ar fi cauzele acestor propuneri, ele vor genera efecte negative”.
OAR insistă că nu este de acord cu aceste modificări și solicită o dezbatere reală în Parlament.
„Nu este lipsit de importanță să amintim că practici precum cele încercate acum în Parlament – derogări, lipsa controlului modului de construire și legalizări de construcții ilegale – au condus în cazul Turciei la consecințele tragice cunoscute. Așa ceva nu trebuie să se repete nicăieri!
În încheiere trebuie spus că predictibilitatea oferită de reglementări coerente și stabile este în interesul investitorilor – predictibilitatea conduce la menținerea și chiar creșterea valorii investițiilor, pe când derogarea perpetuă scade valoarea investițiilor, prin scăderea calității mediului construit”, a mai transmis Ordinul Arhitecților din România.