Orban: Agricultura poate să fie un motor de creştere. Pentru a da o şansă trebuie să ne batem la nivelul UE pentru majorarea plăţilor la hectar

PNL a organizat, joi, ‘Forumul Agricultorilor … de la pământ la industrie’, în parteneriat cu Fundaţia Hanns Seidel şi Institutul de studii Populare.

În cadrul forumului, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că principalul efort la nivel naţional pe care ar trebui să-l facă decidenţii români pentru a oferi o şansă suplimentară agriculturii este acela de a se bate la nivel european pentru creşterea plăţilor directe la hectar.

„Agricultura poate să fie un motor de creştere extrem de important pentru România, o sursă de îmbunătăţire a nivelului de viaţă pentru români şi un mijloc prin care România poate să-şi crească competitivitatea nu numai la nivel european, dar şi la nivel mondial. M-am uitat pe date şi vă spun din capul locului că cine a negociat capitolul agricultură la momentul integrării României în UE (…) a dobândit cred că printre cele mai proaste condiţii printre ţările care au aderat la UE. Plăţile la hectar sunt un mijloc, de fapt, prin care competitivitatea agriculturii româneşti este frânată extrem de masiv, pentru că este foarte greu să concurezi cu alţi producători din alte ţări, în condiţiile în care tu primeşti 150-160 de euro la hectar, iar alţii primesc 280-330 de euro la hectar. (…) Cred că principalul efort naţional pe care ar trebui să-l facem la nivelul Uniunii Europene pentru a da o şansă suplimentară agriculturii este acela de a ne bate pentru creşterea plăţilor la hectar şi, în general, a sumelor care sunt alocate către România”, a declarat Ludovic Orban la reuniunea ‘Forumul Agricultorilor … de la pământ la industrie’, eveniment organizat de PNL în parteneriat cu Fundaţia Hanns Seidel şi Institutul de studii Populare.

Economic - 20 sep, 23:14

Marcel Boloș: Majorările de salarii au avut impact pe buget. Știu că pare destul de ciudat că au crescut încasările la buget, dar în același timp s-a mărit și deficitul / Care este explicația

Liderul PNL s-a declarat îngrijorat şi de cifrele referitoare la balanţa comercială.

„Am avut anii 2013-2014, ani de excedent pe agricultură şi de atunci o creştere dramatică a deficitului pe produsele agricole, ceea ce ne arată că noi, de fapt, importăm mai mult decât producem. Ceea ce ne arată, pe de-o parte, că nu există o promovare a produsului românesc, nici pe piaţa internă, nici pe piaţa externă, pe de altă parte există tendinţa sistematică de a creşte importurile de produse agricole. Iar ceea ce e mai rău în structura balanţei comerciale este aceea că, în timp ce exporturile sunt în proporţie de aproximativ două-treimi cereale, animale vii, adică materie primă, neprocesată, importurile sunt în proporţie de 80% procesate, adică rezultatul unei prelucrări mai mici sau mai mari”, a spus Orban.

Orban a menţionat, totodată, că există „o rezistenţă formidabilă” la asociere mai ales între producătorii agricoli. „Ori, este foarte clar că în multe domenii, mai ales în capacitatea de depozitare, în comercializare, în dezvoltarea unor servicii aferente producţiei agricole, este necesară asocierea”, a spus el.

Liderul PNL a criticat şi alocarea resurselor bugetare în politica agricolă a României.

„Vă dau exemplu programul cu roşiile, în care cu vreo 20 şi ceva de milioane de euro am redus importul de roşii cu 300 de kilograme, ăsta a fost rezultatul subvenţiilor acordate în programul „Roşii” care a fost promovat de Ministerul Agriculturii. Nu există o asumare a unor obiective în domeniul agriculturii pe care să le urmărim. (…) Resursele trebuie canalizate către acele lucruri care într-adevăr pot să creeze plusvaloare, să creeze o dezvoltare, să crească competitivitatea producţiei agricole”, a spus Orban.

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a declarat că pentru agricultura românească este important, la acest moment, să iasă pe piaţă cu produse cu valoare adăugată mare.

„Cred că fermierii s-au dezvoltat, se dezvoltă în continuare (…) cred că fermierii au nevoie de liniştea aferentă plăţilor, subvenţiilor la timp, vor să aibă facilităţi pe ceea ce înseamnă irigaţii şi aşa mai departe, dar eu cred că trebuie să ajungem să monitorizăm agricultura prin prisma PIB şi mai puţin pe o producţie uriaşă la hectar. Nu ne mai cere nimeni date, nu ne mai ameninţă nimeni dacă nu facem o anumită cantitate la hectar, cred că vremurile acelea s-au dus. Este momentul să ieşim pe piaţă cu produse cu valoare adăugată mare. (…) cred că într-acolo trebuie să ne îndreptăm. (…) Faptul că suntem, cum spune Eurostat, pe ultimul loc la cercetare-inovare, trebuie să ne dea de gândit”, a declarat Daraban.

Europarlamentarul PNL Daniel Buda a afirmat în acelaşi context că decidenţii au nevoie de o „discuţie serioasă” cu reprezentanţii fermierilor şi specialiştilor pentru a vedea care este viitorul agriculturii româneşti, în contextul în care la nivelul UE sunt luate în calcul variante care includ plafonarea sumelor alocate prin Politica Agricolă Comună.

Totodată, a adăugat el, mediul asociativ trebuie să vină cu soluţii pentru a influenţa decidenţii naţionali, Ministerul Agriculturii, în ceea ce priveşte planurile naţionale strategice, documente care sunt prezentate la nivelul UE.

„Este important ca dumneavoastră, mediul asociativ, să puneţi piciorul în prag, să vă impuneţi punctul de vedere în discuţiile cu cei de la minister, pentru că dumneavoastră sunteţi cei mai în măsură să le spuneţi cum trebuie să arate aceste planuri strategice naţionale”, a declarat Buda.

La eveniment au mai participat, printre alţii, europarlamentarii Siegfried Mureşan şi Mihai Ţurcanu, deputatul Adrian Oros, vicepreşedinte PNL, deputatul Nini Săpunaru, Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, reprezentanţi ai asociaţiilor fermierilor şi specialişti în agricultură.