O familie de români a locuit timp de cinci ani în zona de tranzit a Aeroportului Henri Coandă

Asemeni deja celebrului Snowden, un român a locuit în zona de tranzit a Aeroportului Internaţional Henri Coandă timp de nu mai puţin de cinci ani. Este vorba de apatridul Marin Mogoş, expulzat din Germania în anul 2002, care a trăit, alături de soţie şi cei trei copii, chiar în aeroport.

Asemeni lui Viktor Navorski, personajul principal din filmul regizat de Steven Spielberg, şi Edward Snowden, s-a trezit în posesia unui paşaport invalid, după ce a aterizat la Moscova, de unde plănuia să-şi continue călătoria către America de Sud. Aşa că, începând cu data de 23 iunie, cel care a declanşat un scandal de amploarea unui tsunami în întreaga lume, a rămas blocat în zona de tranzit a aeroportului Şeremetievo.

Snowden este în prezent „omul fără ţară”, pentru că în Bolivia, Nicaragua sau Venezuela, ţările sudamericane care i-au oferit azil politic, nu poate ajunge, iar Rusia, prin vocea preşedintelui rus Vladimir Putin, a susţinut că nu vrea să-şi pericliteze relaţia cu Washingtonul din cauza unui fugar, deşi în prezent autorităţile iau ia în considerare emiterea unui permis temporar de şedere în Rusia.

Eveniment - 11 nov, 19:57

Taxă nouă pentru călătorii care pleacă sau aterizează pe Aeroportul din Cluj-Napoca. Pentru ce este plata suplimentară

Cazul lui Snowden nu este însă singular.

Chiar în România, apatridul Marin Mogoş, expulzat din Germania în anul 2002, a trăit, alături de soţie şi cei trei copii, timp de cinci ani, în zona de tranzit a Aeroportului Internaţional Henri Coandă.

Marin Mogoş,  apatrid din anul 1990, a fost expulzat din Germania, în baza unui ordin  care viza toti apatrizii. Autorităţile române au acceptat preluarea lui Mogoş şi a familiei, însă nu le-au permis părăsirea zonei de tranzit, întrucât aceştia au refuzat cetăţenia română.

În luna martie a anului 2007, Mogoş s-a spânzurat cu o sârmă, de o ţeavă. Familia a acceptat ulterior cetăţenia română.

Alte cazuri înregistrate pe glob au fost cele ale refugiatului iranian Mehran Karimi Nasseri, care şi-a petrecut 18 ani în terminalul aeroportului parizian Charles de Gaulle după ce şi-a pierdut actele, al lui Hiroshi Nohara, pasager japonez care a trăit voluntar aproape patru luni pe aeroportul din Ciudat de Mexico, al lui Sanjay Shah, un kenian care a încercat să intre în Marea Britanie cu un paşaport fals, şi, revenit la Nairobi, a rămas în terminalul aeroportului timp de 13 luni, în semn de protest.

La fel de cunoscut este şi cazul iranienei Zahra Kamalfar, care a fugit din ţară cu cei doi copii ai săi, după ce soţul a fost executat de autorităţile iraniene. A trăit în aeroportul moscovit Şeremetievo timp de 10 luni, înainte de a primi azil în Canada, în anul 2007.