O consilieră de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză – instituție desemnată, în perioada lui Dragnea, să gestioneze un program de sprijinire a proiectelor de dezvoltare din localități – a recunoscut că a participat la falsificarea procedurilor.
Totul s-a întâmplat în contextul în care Liviu Dragnea, pe atunci lider PSD, a propus înființarea unui Fond de Dezvoltare Investiții (FDI) prin care primăriile urmau să primească împrumuturi cu dobândă mică pentru investiții. Dragnea anunțase că 10 miliarde de euro vor fi disponibile și că procesul e gestionat de Comisia Națională de Prognoză condusă de Ion Ghizdeanu, care era un apropiat al său.
Teoretic, primăriile depuneau cereri de finanțare care trebuiau analizate, verificate și propuse spre aprobare. În fapt, toată procedura era viciată, iar banii ajungeau la baronii locali PSD și apropiații acestora.
Pe 7 iulie, la Judecătoria Sectorului 1 a fost înregistrat un dosar în care Veronica Tudorescu s-a declarat vinovată de săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată. Procesul are termen pentru data de 16 august.
Într-un răspuns pentru G4Media, instanța a comunicat că, în acordul de recunoaștere, se menționează faptul că, în perioada 17.09.2019 – 24.10.2019, în calitate de consilier la Cabinetul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Veronica Tudorescu „a falsificat, cu ocazia întocmirii, procesele-verbale de reunire a Comisiei de analiză și evaluare a proiectelor depuse în vederea finanțării din programul Fondul de Dezvoltare și Investiții (procesul-verbal nr. 1/17.09.2019, procesul-verbal nr. 2/20.09.2019, procesul-verbal nr. 3/02.10.2019 și procesul-verbal nr. 4/24.10.2019), prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că membrii comisiei s-au întrunit, au fost analizate, verificate și propuse spre aprobare de către membrii comisiei un număr de 696 proiecte, determinându-i totodată pe membrii comisiei să își însușească prin semnătură aceste procese-verbale, deși în realitate Comisia de analiză și evaluare a proiectelor de investiții nu s-a întrunit niciodată, nu a analizat și evaluat proiectele specificate, nefăcând nicio apreciere proprie cu privire la cele 696 proiecte propuse spre aprobare, listele fiind stabilite arbitrar de către președintele instituției (…)”.
În 2020, sub acuzația de fals intelectual, a fost trimis în judecată și Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză la momentul săvârșirii infracțiunilor. Procesul are termen pe 29 septembrie. El s-a declarat nevinovat.
G4Media mai precizează că listingul discuțiilor pe care Ghizdeanu le-a avut în perioada 1 septembrie 2019 – 7 februarie 2020, și care a fost depus la dosar, arată că acesta „a comunicat în mod frecvent cu reprezentanți ai unor unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) și cu persoane influente din mediul politic și administrativ”.
Pe site-ul Comisiei au fost publicate, în toamna aceluiași an, liste cu numele a 1.080 de proiecte aprobate dar care, spun anchetatorii, nu au fost niciodată analizate de membrii comisiei. Ei au fost determinați să semneze procesele-verbale de Ion Ghizdeanu, fie personal, fie prin intermediul unei colaboratoare a acestuia.
În final, doar 17 primării au primit sumele cerute – circa 20 de milioane de lei. În decembrie 2019, noua guvernare liberală a desființat programul.