Autoritățile trebuie să pregătească rapid Municipiul București pentru o eventuală epidemie cu coronavirus, atragatențiaNicușor Dan, Ana Ciceală și Adrian Wiener.
„Primăria Capitalei trebuie să vină în maximum 3 zile și să spună care este planul de gestiune a unei posibile epidemii cu coronavirus la nivel de București. Într-un oraș unde primarul este luat prin surprindere până și de o ninsoare în plină iarnă, apariția unui virus extrem de contagios ar putea fi devastatoare. Este obligația Primarului General să prezinte public măsurile și planul pe care îl are, astfel încât îngrijorările legitime ale bucureștenilor să nu se transforme în panică în momentul posibil și probabil al confirmării primului caz de îmbolnăvire cu coronavirus în Capitală”, a declarat Ana Ciceală, Consilier General USR și Membru în Comisia de Sănătate.
La rândul său, Nicușor Dan a precizat că este o prioritate gradul zero să ne pregătim în București pentru o eventuală epidemie: „Nu ne putem juca cu viețile oamenilor. Virusul Covid19 face victime în Europa. Este o prioritate gradul zero să ne pregătim în București pentru o eventuală epidemie. Toate orașele din Europa iau măsuri speciale, se organizează, informează populația. Trebuie să colaborăm între noi și să implementăm cât mai rapid măsurile necesare pentru a limita la maximum dezastrul ce poate fi produs de acest virus”.
Planul pe București pentru coronavirus. Nicușor Dan: „Nu ne putem juca cu viețile oamenilor”
11 măsuri obligatorii, prezentate de Nicușor Dan, Ana Ciceală șiparlamentarul USR Adrian Wiener:
1. Stabilirea unui responsabil de contact cu Incident Management Support Team (IMST) regională din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Centrului European de Prevenire și Control al Boliilor (ECDC) și DIGI ECO pentru coordonare și suport tehnic și operațional pentru managementul eventualei crize epidemiologice.
Activarea și instruirea Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență compus din şefii instituţiilor publice deconcentrate, conducătorii ai altor instituţii centrale cu reprezentare la nivelul judeţului, companii autonome și societăţi comerciale sub coordonarea directă a prefecților.
2. Evaluarea capacității de răspuns a sistemului sanitar bucureștean și a celui de management al situațiilor de urgență. Evaluarea și punerea la punct a unui sistem pentru actualizarea, în timp real a stocurilor parte dintr-un nomenclator de esențiale de la unitățile spitalicești, policlinici, cabinetele medicilor de familie, farmaciile de pe raza Municipiului București. Evaluarea nevoi de asistență internațională în funcție de evaluarea stocurilor.
Asigurarea stocurilor de echipamente de protecție – măști, dezinfectante de mâini și suprafețe. Achiziția centralizată a acestor echipamente esențiale.
3. Desemnarea clară a spitalelor și unităților medicale unde să se prezinte persoanele cu simptome de tract respirator superior (febră înaltă, tuse, dispnee, cefalee etc). Acest lucru trebuie să se întâmple fiindcă altfel, pacienții cu astfel de simptome pot merge la orice UPU, medic de familie etc, ori acolo în camera de gardă vor avea contact cu alți pacienți cu multiple afecțiuni.
Spitalele desemnate, trebuie să se pregătească cu unități cu capacitate de triaj, izolare și tratament a cazurilor suspecte, probabile și confirmate în spații hoteliere medicale dedicate cu circuite decuplate de fluxul medical comun. Toate celelalte unități medicale din București ar trebui să aibă la fel, o arie desemnată pentru triaj și evaluare
Este esențială desemnarea acestora și arondarea întregului oraș pe circuite medicale prestabilite către aceste unități. Aceste circuite medicale trebuie să includă salvări desemnate SMURD, în funcție de amploarea eventualului focar, câteva zeci.
În aceste spații desemnate se va face triere rapidă, testare rapidă, diagnostic în timp real și tratamentul cazurilor suspecte, internare sau re-direcționarea pacienților acasă pentru carantină de 14 zile.
De asemenea, trebuie realizată instruirea urgentă a personalului medical de prim contact epidemiologic – UPU, medici familie, secții pneumologie/boli infecțioase, rețeaua de medicină școlară etc. asupra definițiilor de caz: caz suspect, caz probabil, caz confirmat, contact și asupra managementului de caz pentru fiecare categorie.
Desemnarea, antrenarea și echiparea de echipe de răspuns rapid pentru investigarea cazurilor și găsirea contactelor în maxim 24 ore.
4. Să se asigure că avem în cel mai scurt timp posibil (7 zile) în București, un laborator central, omologat, de referință pentru diagnosticul molecular precis al COVID-19, acreditat OMS pentru această testare cu flux controlat și rapid de transmitere a testelor efectuate la unitățile spitalicești desemnate. Un laborator care să aibă în stoc kiturile venite de la OMS la nivel de 3-4000 testări/zi.
5. Să existe informația corectă, disponibilă pentru distribuit pe toate canalele mass media (spoturi TV, broșuri, promovare online, telefon) de îndată ce am avea un focar în București și care să cuprindă:
– care este canalul oficial de comunicare către populație la nivel național,
– toate celelalte canale oficiale la nivel de comunitate,
– măsuri de prevenție,
– unde să mergi (cu adrese și hartă) în caz de simptome asociate,
– care sunt simptomele,
– număr dedicat (hotline) pentru populația generală,
– informații de auto-management la domiciliu pentru cazurile suspecte și contacte COVID-19 (adică cei care au fost în contact cu cineva diagnosticat), cei spitalizați precum și întreg personalul PMB care deservește populația (medicină școlară, medici de familie, policlinici, șoferi de autobuz, funcționari de la ghișee, poliția locală, toate instituțiile publice care au contact cu publicul).
6. Pregătirea și distribuirea continuă a materialelor de prevenție esențiale în caz de focar pentru spațiile publice tranzitate: la intrările și ieșirile de metrou, aeroporturi, gări și în mijloacele de transport de suprafață să existe dispensere de dezinfectant și măști.
7. Să ia măsuri pentru a împiedica formarea cozilor care ar putea să apară la pașapoarte, buletine, plata taxelor etc., iar aceste spații să fie bine ventilate.
8. În instituțiile publice și în general, în orice spațiu public închis, aglomerat, să se asigure ventilarea permanentă și masivă cu aer proaspăt și fluidizarea proceselor tocmai pentru a evita aglomerațiile.
9. În punctele de intrare/ieșire în oraș să existe centre permanente de triere și redirecționare către unitățile de carantină sau spitalicești desemnate pentru cazuri suspectate sau pentru cazurile care aterizează/sosesc în gări/autogări etc. din localități cu focare.
10. Să amâne/ să nu organizeze noi evenimente de amploare care permit transmisia amplificată – târguri, festivaluri, conferințe majore.
11. Asigurarea continuității serviciilor medicale și serviciilor publice non-medicale esențiale. În caz de epidemie generalizată, în care zeci sau sute de mii de oameni, inclusiv angajații primăriei sunt în izolați la domiciliu, este esențială asigurarea continuității serviciilor publice precum alimentarea cu apă, canalizare, salubritate, alimente, electricitate, termoficare, transport, telecomunicații/internet, educație. Astfel, primăria trebuie să identifice din timp care sunt redundanțele din toate departamentele și instituțiile publice care pot asigura transferul pe orizontală rapidă și continuă de la o instituție la alta.